Viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a acordat un interviu pentru Radio Moldova, în cadrul căruia s-a referit la Rezoluţia 1325, adoptată în 2000, de către Consiliul de Securitate al ONU.
Ce presupune rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate ONU (Organizațiile Națiunilor Unite) privind femeile, pacea şi securitatea ?
Rezoluția 1325 este un instrument internațional care a recunoscut rolul femeilor în instaurarea păcii și securității, fiind o dimensiune nouă pentru Republica Moldova în vederea integrării dimensiunii de gen în acest sector. După cum cunoaștem femeia a evoluat foarte mult în ultima perioadă pe plan social și cel militar, ceea ce a provocat integrarea ei în această dimensiune. Este o oportunitate unică pentru femei, pentru a participa cu contribuții punctuale pe această dimensiune și de a integra această dimensiune în politicile de securitate și apărare. Rezoluția 1325, ce a venit să fie recunoscută pe plan internațional ca un document strategic pentru femei, permite Republicii Moldova ca parte membră a acestei organizații să împărtășească aceleași valori ce țin de prevenirea conflictelor, de implicare în rezolvarea conflictelor, dar în acelaș timp și la activități post conflict. Vreau să menționez că pentru a răspunde la aceste necesități de securitate, femeia vine cu mai multă creativitate, cu dedicație și cu soluții pragmatice. Este important de subliniat un nivel de reprezentare echilibrat, în procesul decizional este inerent și să menționăm că acest sector trebuie să fie nu doar de calitate, dar trebuie să fie un sector veritabil în care femeile să participe de comun cu bărbații la împărtășirea responsabilităților.
De ce este important implementarea acestei Rezoluții în Republica Moldova ?
Trebuie să recunosc că, această rezoluție are un carecter obligatoriu pentru toate statele member ale ONU și este important de a sublinia că Republica Moldova a făcut un pas important, 21 martie este ziua în care Guvernul și-a asumat un nou program, cu un plan sectorial dedicat pentru perioada 2018 - 2021, prin care vine să spargă stereotipurile cu privire la participarea femeilor cu contribuții în domeniul de securitate și apărare să evite barierile care pot impedica sau îngrădi dreptul femeilor de a participa în acest domeniu. De asemenea, mai subliniez că și împărtășirea acelorași valori ale ONU presupune acțiuni concrete, iar Guvernul a făcut aceste acțiuni prin echilibrarea într-o perspectivă foarte largă și cu contribții în consolidarea acestor dimensiuni.
Ce instituții vor pune în aplicare acest Plan Național de Acțiuni și care este rolul Biroului Politici pentru Reiintegrare în procesul de adoptare și implementare a acestui plan ?
Planul implică mai multe instituții din sectorul de apărare și anume de securitate, aici vorbim despre Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Arărării, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei; inclusiv de Ministerul Justiției prin intermediul Instituțiilor Penitenciare; Serviciul Vamal, Centrul Național Anticorupție inclusiv și Seriviciul de Informații și Securitate. Acest document ce este format din opt obiective cu acțiuni concrete va avea trei instituții cu care vor coordona anumite obiective, vorbim de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Arărării și Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei, iar Biroul Politici de Reiintegarare va fi cel care va compela această informație și va produce un raport de progres în fiecare an.
Care este termenul limită de implementare a Planului National de Acțiuni și care ar fi modalitatea de monitorizare a implementării ?
Ne propunem să avem soluții durabile și atunci când vorbim de soluții durabile ne-am propus ca acest program să fie pentru perioada 2018 - 2021 cu posibilitatea prelungirii acestei durate, dar deja cu acțiuni concrete care să corespundă realității. La sfârșitul acestei perioade vom face un program în care să stabilim care sunt pașii următori. Drept exemplu, dacă misiunea grupului de lucru care a participat la elaborarea acestui plan avea misiunea de elaborare, consolidare până la aprobare, imediat după adoptarea acestei decizii se va purcede la schimbarea mandatului grupului de lucru și anume orintarea acestora spre implementare. În același grup vom coopta cu persoanele care vor asigura continuitatea acelor procese care s-au îndeplinit deja, dar pe o altă dimensiune, cea de implementare. La sfârșitul programului și planului sectoral aprobat ne vom gândi la un alt plan de acțiuni care să vină cu alte acțiuni mult mai consolidate.
Bugetul pentru acest Plan de Acțiuni este unul comun sau fiecare instituție va utiliza mijloace financiare din bugetul stabilit pentru anumite acțiuni ?
Regula de bază va fi ca fiecare instituție urmează să-și creeze acțiunile concrete instituționale în care să permit derularea pe principiul divizării responsabilităților, dar nu este exclus și faptul că în cadrul unor programe comune vor fi implicate instituții comune cu acțiuni comune, aceasta poate fi efectuat din surse externe sau prin intermediul unor proiecte comune ce să ofere și să faciliteze implementarea acestui plan, de aceea luăm ca perspective ambele, din bugetul instituțional precum și din surse externe.
Partenerii de dezvoltare ar putea susține anumite acțiuni din cadrul acestui plan ?
Sunt foarte recunoscătoare tuturor autorilor în acest proces, aici vorbesc despre Guvernul Suediei, Centrul de Informare și Documentare privind NATO, Institutul de Securitate din Washington, etc., ce au venit cu expertize și contribuții profesionale la elaborarea și organizarea acestui proces. Desigur că, noi nu vom neglija asistența ce va fi oferită, dar, luând în considerare că nu substituim capacitățile instituționale, ne vom focusa nemijlocit pentru activități concrete, inclusiv din bugetele instituțiilor.
Conform obiectivelor din Planul Național de Acțiuni se urmărește consolidarea transparenței și implicării societății civile în deciziile adoptate de către sectorul de securitate și apărare. Care este rolul și implicarea societății civile în procesul de elaboare a acestui plan ?
Guvernul și instituțiile guvernamentale nu pot implementa politici izolat și este important ca în bordul acestor activități să existe ca partener și societatea civilă. Un proces se consideră transparent atât timp cât avem la masa de discuții și societatea civilă, și partenerii internaționali, iar în cadrul acestei Rezoluții 1325 acțiunile ce vor fi orientate cu implicare societății civile vizează grupuri de experți de consultare în dimensiunea ce ține de drepturile omului și egalitatea de gen. Suntem deschiși pentru faptul că societatea civilă așa cum a fost și în procesul de elaborare să vină cu contribuții sau anumite opinii ce să ne faciliteze procesele. Eu cred că societatea civilă poate să contribuie la acest proces.
Multe țări au implementat deja Planul de Acțiuni. Câte țări urmează să le mai implementeze ?
După cum spuneam, Rezoluția este cu caracter obligatoriu și fiecare stat își exersează în mod individual cum ar trebui să implementeze această Rezoluție 1325. Cunoaștem că sunt multe state care deja și-au programat astfel de activități, vorbim despre Georgia, Ucraina. Un exemplu notoriu este atunci când în fiecare an Georgia organizează o conferință anulală pe care o gestionează cu sprijinul Ambasadei SUA. Dintre țările care sunt participante, Republica Moldova pe bază permanentă participă la lucrările acestei conferințe și considerăm că astfel de foruri permit fiecărei țări să împărtășească experiența să își învețe propriile lecții și de ce nu, în acest an Republica Moldova să spună cum a evoluat în această dimensiune și să-și împătășească lecția învățată.
http://trm.md/ro/social/interviu-cu-viceprim-ministra-pentru-reintegrare-cristina-lesnic/