„Toate reformele pe care le facem sunt pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova” - viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, în interviul pentru emisiunea „Dimensiunea diplomatică”
Dimensiunea diplomatică: În premieră, o primă Conferință Interguvernamentală, privind lansarea negocierilor dintre Uniunea Europeană și o țară candidată, nu s-a desfășurat la Bruxelles. La 10 iulie curent, Comisarul european pentru vecinătate și extinderi, Olivér Várhelyi, a sosit la Chișinău și a fost lansată procedura de screening bilateral. Ce cuprinde la modul practic procedura de screening bilateral și cât va dura?
Cristina Gherasimov: În luna iulie am început cea de-a doua etapă a screening-ului în care noi identificăm diferențele dintre legislația europeană și legislația noastră națională. Până în luna mai, pe parcursul a patru luni, am încheiat prima perioadă de screening - cel explicativ, unde noi am făcut cunoștință cu legislația europeană. Acum, în cea de-a doua etapă, urmează ca experții Comisiei Europene să facă cunoștință cu legislația noastră națională.
În această etapă, grupuri de funcționari publici vor merge la Bruxelles, sperăm mai multe întrevederi să aibă loc la Chișinău, pentru acest schimb de informații. Noi vom prezenta legislația națională pentru fiecare dintre cele 33 de capitole și două criterii, și urmează să identificăm cât de departe suntem de standardele europene în legislația noastră națională. Avem un calendar bine pus la punct. Prima sesiune a avut loc în luna iulie, iar următoarea va avea loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Acest calendar va dura aproximativ între 12 și 18 luni.
DD: Și după aceasta ce etapă va urma?
Cristina Gherasimov: Următoarea etapă este cea de deschidere a negocierilor propriu-zise. În momentul în care finalizăm primul grup de capitole, sau așa-numitul Cluster 1 „Valori fundamentale”, Comisia Europeană urmează să elaboreze un raport de evaluare, să ne zică cum văd ei lucrurile la noi acasă. Acest raport va fi prezentat, ulterior, Consiliului Uniunii Europene, care va decide dacă și când anume vor fi deschise negocierile propriu-zise pentru primul grup de capitole.
Sperăm ca raportul să fie prezentat Consiliului în luna ianuarie, astfel încât negocierile să înceapă în primele luni ale anului viitor. Din acea etapă, noi practic intrăm în câteva niveluri de discuții cu Comisia Europeană și statele membre, unde noi continuăm să avansăm cu screening-ul bilateral pe capitolele care încă nu au fost acoperite, iar, în paralel, deja vom începe negocierile per grupuri de capitole.
DD: În toamna anului trecut, Comisia Europeană a făcut câteva recomandări pentru Republica Moldova privind domeniile din acest Cluster numit „Fundamentals”. Din câte cunoaștem, evaluarea se desfășoară pe două căi paralele. Guvernul Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău, trimit un raport de implementare ale acestor recomandări, iar pe de alta parte, societatea civilă este cea care elaborează un raport independent pe aceleași domenii. Recent, câteva ONG-uri au prezentat un prim raport independent. Scorul de progres, pe care ei l-au înregistrat, de îndeplinire a acestor recomandări, este în medie de 3,2. Avem progrese mai mari la capitolul securitate și rămânem în urmă la capitolul libertatea de exprimare. Cum apreciați aceste rezultate?
Cristina Gherasimov: Clusterul 1 a fost evaluat pe parcursul unui an de zile. Deci, ce a reușit să facă Guvernul din luna iunie anul trecut până în iunie 2024. A fost un an cu multe evenimente și am înregistrat progrese, dar este cert că putem obține mai multe progrese. În același timp, după cum am menționat anterior, Clusterul 1 este cel mai complicat grup de capitole, care vizează reforma justiției, ține de niște reforme fundamentale. Noi urmează să deschidem negocierile cu acest grup de capitole, dar și vom încheia negocierile cu acest grup. Respectiv, eu aș spune că nota pe care ne-a dat-o societatea civilă este una la care noi putem lucra, însă deja dă dovadă de progres în aceste domenii.
DD: Negocierile propriu-zise vor începe peste jumătate de an sau mai mult, însă, deja în societate, în diverse domenii, apar temeri. Se vorbește, de exemplu, că europenii, în urma negocierilor, ne vor obliga să comercializăm terenuri agricole și pământuri străinilor, că am putea fi impuși să defrișăm viile etc. Pe de o parte, ar părea că vom negocia modul în care și când ne vom ralia la standardele și legislația europeană, iar, pe de altă parte, Uniunea Europeană are politici comune, inclusiv politica agrară, la care va trebui să ne aliniem, dar deciziile se iau la nivel comunitar și nu național. Practic, ce vom negocia? Cine va stabili grupul de negociatori - Guvernul, ministerul de resort? Care sunt interesele noastre naționale în diverse domenii și cine va decide până unde putem face concesiuni?
Cristina Gherasimov: În primul rând, este important să ținem minte că Uniunea Europeană nu ne impune nimic. Toate reformele pe care le facem sunt pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova. Le facem ca să avem un trai mai bun și mai decent, iar alinierea la standardele europene este procesul prin care noi ne transformăm țara, ne pregătim să fim gata să ne bucurăm de aceleași standarde europene. În anumite domenii, aceste transformări vor fi dificile, iar în altele, mai simple.
În domeniile unde racordarea la legislația UE va fi un proces mai îndelungat sau costisitor pentru țara noastră, intervine elementul negocierilor. Noi vom putea negocia anumite perioade mai lungi de implementare a acquis-lui comunitar. Este adevărat că planează aceste falsuri menite să intoxice spațiul nostru informațional, să ne facă să credem mai puțin în viitorul nostru european și să ne punem întrebări: „Dar noi asta vrem cu adevărat ca societate? Noi chiar dorim să facem parte din Uniunea Europeană?
În același timp, este datoria noastră să comunicăm cât mai mult despre Uniunea Europeană și beneficiile pe care le oferă, pentru a înțelege clar care îngrijorări sunt adevărate și care sunt false. În ceea ce privește îngrijorările reale, aici este rolul meu să dialoghez cât mai mult, lucru pe care-l fac. Am întrevederi constante cu reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile și partidelor politice extraparlamentare, unde povestesc despre ceea ce facem și cum ne mișcăm în procesul de negocieri. Sper că această comunicare și dialog să contribuie la reducerea dubiilor sau îngrijorărilor legate de parcursul nostru european.
DD: Și cine va decide privind concesiunile?
Cristina Gherasimov: Guvernul are mandatul de negociere cu Uniunea Europeană. Noi suntem o echipă care include 35 de grupuri de lucru, iar fiecare dintre acestea corespunde cu un capitol de negocieri. Fiecare grup de lucru cuprinde numeroase instituții ale statului, inclusiv reprezentanți ai societății civile. Aici se discută parametrii de negociere, temele pe acasă pe care le avem de făcut, apoi vom trece la elaborarea pozițiilor de negociere. Încă este prematur să vorbim despre aceste poziții, însă vor fi consultate cu Parlamentul, Comisia Națională pentru Integrare Europeană și vor fi, desigur, aprobate de Guvern. Deci, responsabilitatea aparține Guvernului, dar procesul implică Parlamentul și Președinția, care nu doar este informată și consultată, dar participă în pregătirea pozițiilor noastre de negociere. Acesta este un proces care abia urmează.
DD: (...) Cum negociem, totuși, ținând cont de realitățile din regiunea transnistreană, care are un cadru de legislatură diferit, are un sistem monitar, un sistem fiscal etc., inclusiv, având în vedere că Chișinăul nu deține un control asupra acestei regiuni?
Cristina Gherasimov: Guvernul Republicii Moldova negociază pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de localitatea sau regiunea unde aceștia își au reședința - fie în UTA Găgăuzia, fie în regiunea transnistreană. Din această perspectivă, discuțiile sunt între Chișinău și Bruxelles. Autonomia găgăuză sau regiunea transnistreană sunt părți ale Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, Guvernul negociază pentru întreaga țară.
Este important totuși să subliniem faptul că cetățenii noștri au aceleași interese, indiferent de zona sau regiunea unde trăiesc – toți vor să aibă acces la servicii publice de înaltă calitate, grădinițe bune, școli cu educație de calitate, salarii și pensii decente. Deci, indiferent de zona de reședință, Guvernul negociază pentru toți cetățenii săi. Respectiv, ne integrăm ca un stat unitar.
DD: (...) De-acum încolo negocierile vor fi la fel la pachet cu Ucraina sau ne vom decupla? Dacă cunoașteți cumva poziția oficială a Kievului privind această decuplare și cum va influența războiul din Ucraina procesul de negocieri?
Cristina Gherasimov: Pe parcursul primei etape a negocierilor, cea de screening, noi mergem împreună cu Ucraina pe același calendar. Am avut aceleași sesiuni de screening explicativ la Bruxelles, unde colegii din Ucraina erau prezenți alături de noi în sală. Împreună am adresat întrebări colegilor din Comisia Europeană. La fel, pentru etapa următoare, screeningul bilateral, avem un calendar foarte similar – în aceiași săptămână noi parcurgem o sesiune de sreening pentru un capitol, după care ucrainenii urmează să parcurgă aceiași sesiune pentru exact același capitol, sau invers. În orice caz, ne menținem pe același calendar.
Însă este foarte important faptul că procesul de aderare este unul bazat pe meritele individuale ale fiecărei țări. Aceste merite individuale o să le aflăm atunci când trecem la următoarea etapă - cea a negocierilor propriu-zise. În baza rapoartelor de screening sau evaluare, vom înțelege cât de mult mai avem de muncit pe intern pentru a atinge aceleași standarde ca să reușim să ne bucurăm de aceleași standarde ca europenii. Ucraina va avea aceeași informație, dar volumul de lucru pe intern va fi diferit. Respectiv, în momentul în care se vor deschide negocierile propriu-zise, fiecare țară va avansa în ritmul propriu.
DD: Am impresia că Republica Moldova nu a mai avut parte de o experiență de negocieri de asemenea amplitudine, complexitate și multidimensionalitate, toate într-un singur pachet. Ținând cont de acest fapt și că în Republica Moldova există o criză de cadre și experți în domeniu, ce facem noi? Știu că discutați cu partenerii europeni care sunt dispuși să ne împărtășească din experiența lor. Care din aceste experiențe, ale caror state sunt cele mai apropiate de situația noastră? Cum va fi posibilă partajarea acestor cunoștințe? Dacă vedeți, în perspectivă, implicarea celor din diasporă?
Cristina Gherasimov: Noi suntem în contact zilnic cu numeroase state, în special, cu cele care au aderat mai recent la Uniunea Europeană, inclusiv la nivelul grupurilor de lucru. Lucrăm foarte bine cu colegii din alte țări candidate, precum Albania, Macedonia de Nord, deoarece au încheiat o etapă la care noi abia începem să muncim. Experiența lor recentă ne este foarte utilă pentru a înțelege ce anume trebuie reflectat în procesul de screening bilateral și în alte aspecte.
Colaborăm excelent cu România la toate nivelurile și pe toate capitolele. Recent, am fost la București, unde am discutat despre posibilitatea de a conlucra mai apropiat în pregătirea pentru screeningul capitolelor din Clusterul 1. Am discutat despre posibilități noi de instruire. De asemenea, discuții avem și cu statele baltice. Avem o deschidere cu adevărat fără precedent în ceea ce privește sprijinul și fortificarea capacităților noastre pe intern.
Nu suntem, însă, prima țară care pornește de la foarte puțin. Guvernul deja lucrează pentru a capacita instituțiile statului. În funcție de necesitățile procesului de negociere, vom continua să conlucrăm mai strâns cu societatea civilă, cu care deja colaborăm foarte activ, dar și cu membrii diasporei. (...)
DD: În această perioadă scurtă, au vehiculat mai multe termene privind momentul când ar trebui să finalizam negocierile și să începem procesul de aderare. Inițial, a fost vorba de 2030, apoi de 2029, iar oficialii din Letonia ne asigurau că s-ar putea întâmpla atunci, întucât ei vor deține președinția (UE, red.). S-a vorbit chiar și de 2027, fiindcă până atunci și președintele Macron (Emmanuel Macron, președintele Franței, red.) își va incheia mandatul. Procesul de negocieri este unul tehnic, politic sau ambele?
Cristina Gherasimov: Ambele. Este un proces politic pentru că decizia finală de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este luată de 27 de state membre ale UE. În același timp, este un proces tehnic, ghidat de către Comisia Europeană, prin care noi analizăm legislația națională și planificăm cum urmează să ne aliniem la standardele europene. Noi, pe plan intern, planificăm să fim gata de aderare în 2030. Pentru ca aderarea să aibă loc în 2030, ar trebui să încheiem procesul de negociere cu aproximativ un an și jumătate sau doi înainte, adică la începutul anului 2028. De aici provine acest termen.
Ne bucurăm foarte mult de deschiderea tuturor statelor membre și, indiferent cine va fi la cârma președinției Uniunii Europene în acel moment, sunt sigură că ne va susține, atât timp cât noi suntem angajați într-un proces de reforme adevărat. Este important să nu mimăm reformele, pentru că procesul de negociere oricând poate fi oprit sau pus pe pauză, în cazul în care noi înregistrăm anumite regrese.
DD: În toamnă vor avea loc alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind vectorul european al Republicii Moldova. Potrivit ultimului sondaj IMAS, circa 40-41% dintre respondenți văd acest referendum inutil, în timp ce doar 52% consideră că ar fi necesar și că impactul lui ar fi pozitiv. În cazul în care referendumul trece la limită - nu vreau să admit situația în care acesta va eșua -, care va fi puterea mandatului grupului de negociatori și cum va fi văzut acesta de Bruxelles?
Cristina Gherasimov: Orice referendum implică anumite riscuri. Am văzut chiar și în societăți unde scepticismul față de referendum era redus cum lucrurile au luat întorsături nu prea frumoase. Noi însă ne angajăm într-un proces ireversibil, pe un drum care ne va duce în Uniunea Europeană. Și această decizie aparține, în primul rând, cetățenilor Republicii Moldova – nu Guvernului, nu unui minister, nu negociatorului-șef, nici președintelui țării - deci, decizia aparține țării. De aceea, este foarte important ca pe 20 octombrie fiecare cetățean al Republicii Moldova să iasă la vot și să-și exprime poziția: dorește el sau ea în Uniunea Europeană sau nu. Acesta va fi cel mai puternic semnal politic, atât pentru noi, ca țară, pe intern, cât și pentru statele membre ale Uniunii Europene - dacă noi cu adevărat, ca țără, suntem angajați în acest proces.
20 octombrie este, probabil, a doua cea mai importantă decizie națională, după cea de a deveni un stat independent și suveran. De aceea, încurajez absolut toți cetățenii Republicii Moldova, care dețin dreptul de vot, fie că se află acasă sau peste hotare, să trateze această decizie și această dată (20 octombrie) cu toată seriozitatea și să-și găsească timp să meargă la urnele de vot.
DD: Bugetul actual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat atunci când nu exista niciun proiect de aderare a Ucrainei sau a Republicii Moldova la UE, respectiv, nu au fost prevăzute articole de cheltuieli pentru fondurile de preaderare. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat că banii pentru preaderare vor ajunge în Republica Moldova în noua perioadă de buget, deci după 2027. Până atunci, cum reușim să implementăm reformele și schimbările care necesită bani, dar și reprezintă un argument forte pentru oamenii de rând în favoarea integrării în UE.
Cristina Gherasimov: Aveți dreptate. Am avansat foarte rapid pe parcursul ultimilor doi ani și ceva, de când am depus cererea de aderare. Pentru unele state, perioada dintre depunerea cererii și obținerea statutului de țară candidat a fost mult mai lungă. De exemplu, Macedonia de Nord a așteptat 17 ani între acordarea statutul de țară candidat și momentul în care au inițiat negocierile. Deci, noi în doi ani de zile am reușit să facem foarte multe.
Într-adevăr, cadrul multianual financiar al Uniunii Europene se decide o dată la 7 ani. La fel de adevărat este că nici pandemia de COVID-19, nici războiul din Ucraina nu au fost prevăzute în bugetul UE. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a demonstrat multă flexibilitate și ingeniozitate, sau creativitate dacă vreți, pentru a găsi finanțele necesare de a ajuta atât statele membre, cât și terțe, precum Ucraina, ca să reziste invaziei Rusiei.
Din această perspectivă, ce am observat eu, pe parcursul ultimilor doi ani, Uniunea Europeană ne-a fost de un mare ajutor atunci când bani nu erau planificați nici pentru criza energetică prin care am trecut, nici pentru Covid, nici pentru susținerea antreprenorilor mici și mijlocii. Deci, Uniunea Europeană a reușit să mobilizeze fonduri ca să ne fie alături. În același timp, noi beneficiem de diferite instrumente de finanțare, chiar dacă instrumentul care este dedicat propriu-zis negocierilor nu ne-a fost pus la dispoziție. Aceste fonduri urmează sa ne fie puse la dispoziție în continuare.
Acum, Guvernul lucrează împreună cu Comisia Europeană la un plan național de creștere economică. Acesta este un alt instrument cu care a venit UE să ne susțină în procesul nostru de reînvigorare a economiei, care, să fim sinceri, este afectată și astăzi de faptul că avem un război la hotar și că investitorii au dubii dacă să-și investească banii la noi în țară.
DD: (...) Pe diverse platforme online și canale de Telegram, Uniunea Europeană este învinuită de tot ce se întâmplă rău, ori ceea ce cred unii oameni că este rău. Fie în Republica Moldova, fie în UE, la Jocurile Olimpice – indiferent unde, UE este considerată vinovată, iar valorile sale incorecte. Ce le-ați recomanda oamenilor ca să se elibereze de frustrările care apar în urma citirii acestor gen de stiri?
Cristina Gherasimov: Scopul acestor dezinformări este ca cetățeanul de rând să nu-și dorească să fie parte din Uniunea Europeană. Este, dacă vreți, cel mai mare risc cu care ne confruntăm astăzi. Pentru că atunci când vom merge pe 20 octombrie la vot, fie la referendum, spațiul nostru din care ne informăm va fi deja unul poluat. Aici este datoria fiecaruia dintre noi să verifice o noutate din multiple canale de informare. Nu trebuie să credem doar unei surse, ci să ne asigurăm că atunci când deschidem o pagină de știri sau privim o emisiune la televizor, să verificăm acea informație și din alte surse.
Interviu din data de 12.08.2024
Video „Dimensiunea diplomatică”, cu Ludmila Barba, Moldova 1

