icon

„Prin adoptarea unor standarde mai înalte în agricultură și mediul înconjurător, ne vom asigura că noi, cetățenii Republicii Moldova, beneficiem de alimente de calitate pe mesele noastre și de o calitate mai bună a aerului, apei și solului” – viceprim-ministra Cristina Gherasimov la emisiunea „Bună seara”

08-02-2025 17:50
217

Mircea Surdu: Doamnă viceprim-ministră, știu că veniți practic de la aeroport, veniți de la Bruxelles. Ce ați făcut acolo?

 

Cristina Gherasimov: Din luna iulie am început o nouă etapă tehnică, cea a screening-ului bilateral, prin care echipe formate din colegi din cadrul Guvernului și alte instituții publice mergem la Bruxelles să explicăm experților Comisiei Europene în ce constă legislația noastră națională, care sunt instituțiile noastre și cum este organizată activitatea nostră vis-a-vis de un capitol sau altul al acquis-ul comunitar.

 

În această săptămână am acoperit două capitole. Luni și marți am discutat despre capitolul ce ține de servicii financiare, iar ieri am abordat capitolul referitor la relațiile externe. Acest capitol despre relațiile externe marchează deschiderea celui de-al treilea grup de capitole, așa-numitul cluster. Deci, am început al treilea cluster de capitole.

 

Mircea Surdu: Când ne-am văzut ultima oară, erați foarte optimistă că noi, moldovenii, vom ajunge acolo unde ne-am pornit pe drumul european. Că vom parcurge acest drum într-un timp util, așa cum este programat. Acum ați rămas la fel de optimistă?

 

Cristina Gherasimov: Anul 2030 continuă să fie obiectivul nostru de a fi pregătiți pe intern pentru aderare. Facem tot posibilul. Am mobilizat nu doar guvernul, ci și societatea civilă, ne ajută și mediul de afaceri, mediul academic. Lucrăm, inclusiv, cu colegi din diaspora, care ne ajută să ne asigurăm că vom reuși să fim pregătiți tehnic pentru aderare până în 2030.

 

Mircea Surdu: Muncește o echipă, dar, până la urmă, lucrurile depind de ceea ce se întâmplă în această lume. Situația geopolitică se schimbă cumva. Acest lucru îngreunează procesul nostru sau, dimpotrivă, ne favorizează?

 

Cristina Gherasimov: Într-adevăr, situația geopolitică este în continuă evoluție și este un lucru firesc. Nu este vorba doar despre acest an sau următorul. Trecem prin anumite schimbări, care schimbă atât dinamica în cadrul statelor membre, cât și cea regională. Până la aderare mai avem mult de parcurs. Este important să ne concentrăm pe ceea ce putem face noi, pentru că procesul de aderare are două componente: una politică și una tehnică. Nu putem vorbi despre un vot politic al statelor membre până nu reușim să depășim componenta tehnică.

 

Mircea Surdu: Dar asta se întâmplă în ultima fază, când țara trebuie deja să adere la UE.

 

Cristina Gherasimov: Noi ne planificăm să reușim să închidem negocierile până în 2028, astfel încât să aderăm la Uniunea Europeană în 2030. Deci, între 2028 și 2030, dacă reușim cu toate procesele tehnice la noi acasă, va urma un vot de semnare și ratificare a acordului de aderare din partea statelor membre. Fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să-și dea acordul că acceptă ca Republica Moldova să devină următorul stat membru al UE.

 

Mircea Surdu: Unde, din punctul dumneavoastră de vedere, Republica Moldova este restanțieră și unde am avansat mai repede decât ne așteptam?

 

Cristina Gherasimov: Cred că avem realizări cu care să ne putem mândri. În special, pe parcursul ultimului an, am reușit să facem foarte multe împreună – nu ca Guvern, ci ca țară, ca societate. Am reușit să îndeplinim acele nouă recomandări, care ni-au fost oferite atunci când am obținut statutul de țară candidată. Acest pas a deschis următoarea etapă și anume deschiderea negocierilor propriu-zise prin acea primă conferință interguvernamentală, care a avut loc în luna iunie la Luxemburg. Aceasta este prima realizare majoră pentru noi.

 

Am reușit, în primăvară, să deschidem și să închidem o etapă importantă a negocierilor, care se numește screening explicativ. Acum suntem la mijlocul celei de-a doua etape tehnice – screening-ul bilateral. Am reușit să securizăm 1,8 miliarde de euro printr-un plan de creștere economică pentru țara noastră, astfel încât toți cetățenii să poată beneficia de aceste transformări, prin care urmează să trecem ca țară.

 

În același timp, avem, o dată pe an, acel raport privind pachetul de extindere, prin care Comisia Europeană evaluează absolut toate statele candidate cât de mult au progresat și care este nivelul lor de pregătire. Există două arii mari unde toate statele candidate șchiopătează, deoarece este vorba despre un volum foarte mare de legislație europeană, pe care urmează să o integrăm și să o adoptăm în viața noastră de zi cu zi. Aceste domenii sunt agricultura și mediul înconjurător.

 

Prin adoptarea unor standarde mai înalte în agricultură și mediul înconjurător, ne vom asigura că noi, cetățenii Republicii Moldova, în calitate de consumatori, beneficiem de alimente de calitate pe mesele noastre și de o calitate mai bună a aerului, apei și solului. Toate aceste schimbări sunt, în primul rând, în avantajul cetățeanului nostru.

 

Mircea Surdu: Dar toate aceste schimbări costă, pentru că este vorba despre dispozitive, ingrediente pe care trebuie să le folosești. De unde lăum acești bani, pentru că nu prea sunt în Republica Moldova?

 

Cristina Gherasimov: Pentru a ne transforma ca țară și pentru a stimula creșterea economică, avem nevoie, desigur, de investiții. Nu putem vorbi despre creștere economică fără investiții în infrastructură. Dacă ne referim anume la aceste două arii mari, este evident că, pentru a procura echipamente și a înființa laboratoare mai mari, în care să putem verifica calitatea anumitor produse, calitatea apei, ne va costa.

 

Dar, până la urmă, toate aceste investiții sunt pentru ca noi, cetățenii Republicii Moldova, să beneficiem de o calitate mai înaltă a produselor și un nivel de trai mai ridicat, de care să ne bucurăm cu toții atât astăzi, cât și peste cinci ani, precum și generațiile noastre de copii și nepoți.

 

Mircea Surdu: Doamna Marta Kos, Comisar european pentru extindere, a fost la Chișinău. Cum ar trebui să interpretăm acest semnal? Ce a însemnat această vizită?

 

Cristina Gherasimov: Noua Comisie Europeană a început să activeze pe 1 decembrie și, în mai puțin de 3 luni, avem această primă vizită a doamnei Comisară pentru extindere. Este un semn foarte clar că extinderea este o prioritate pe agenda europeană, pe masa de discuții la Bruxelles și că avem toată susținera pentru a merge înainte cu aceeași determinare, cu același angajament de a fi pregătiți de aderare.

 

Mircea Surdu: A și spus foarte tranșant că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană și a spart deziluziile celor care le-au avut. Doamna Marta Kos a anunțat și un ajutor material: peste 300 de milioane de euro (250 de mln pentru Chișinău și 60 de mln pentru regiunea transnistreană). Ca să o citez exact, a declarat: „Sunteți parte a UE, a rămas să  formalizăm această realitate”. Deci, această repartizare a banilor este un semn că raioanele din stânga Nistrului vor merge împreună cu noi sau că sunt dorite de europeni să meargă împreună cu noi? Vedeți anumite probleme, impedimente sau nu?

 

Cristina Gherasimov: Dna comisar a venit cu un mesaj, într-adevăr, foarte clar – Republica Moldova este deja parte a Uniunii Europene și ca o familie se ajută la nevoie. Uniunea Europeană a venit cu acest pachet de sprijin pentru noi ca țară – Republica Moldova. Sunt bani alocați pentru malul drept și bani alocați ca ofertă pentru malul stâng. Dacă aceștia urmează să fie debursați, atunci debursarea va avea loc doar în schimbul condițiilor care au fost menționate.

 

De asemenea, doamna comisară a menționat că Republica Moldova, în procesul său de integrare europeană, nu va depinde de cursul sau evoluția soluționării conflictului transnistrean. Sunt două căi paralele, iar Uniunea Europeană negociază cu Republica Moldova și anume cu Chișinăul. Deci, noi suntem percepuți ca o țară din care regiunea transnistreană face parte. (...)

 

Mircea Surdu: În acest context, informarea ar conta enorm de mult. De acum două zile și această emisiune pe care o avem acum în direct poate fi privită acolo, astfel că vor avea o sursă alternativă pentru a se informa.

 

Cristina Gherasimov: Într-adevăr, vedem primii pași și cred că trebuie să fim optimiști, pentru că suntem o țară și viitorul nostru este unul european. Cred că acest lucru este foarte clar pentru mulți dintre cetățenii noștri din regiunea transnistreană, care deja beneficiază enorm de pe urma comerțului cu statele membre ale Uniunii Europene, de călătorii în spațiul Uniunii Europene, pe baza pașaportului moldovenesc. Au rude care fie merg la studii, fie merg la muncă în Uniunea Europeană, iar acest proces ne ajută să ne socializăm cu acele valori democratice. Eu zic să fim încrezători și să sperăm că vom vedea mai multă deschidere în ceea ce privește acele procese democratice pe care ne dorim să le avem pe întreg teritoriul țării noastre.

 

Mircea Surdu: Să ne imaginăm că ajungem și în UTA Găgăuzia și vă întreb dacă acolo se schimbă lucrurile și dacă nu se schimbă prea încet?

 

Cristina Gherasimov: Mai avem mult de comunicat, de explicat. Este necesar un dialog mai intens cu cetățenii noștri din această regiune, pentru că, din păcate, vedem că propaganda rusă are efect, are un impact major asupra modului în care locuitorii din această regiune percep rolul și ajutorul care vine de la Uniunea Europeană.

 

Dacă analizăm ultimii patru ani, privind volumul de asistență pentru dezvoltare direcționat către Găgăuzia, vedem că, de fapt, este una dintre regiunile Republicii Moldova care a beneficiat cel mai mai mult comparativ cu altele.

 

Mircea Surdu: (...) Reforma justiției poate fi o piedică în procesul de integrare europeană? Știu că trenează. Se mai mișcă câte ceva, dar cu multă greutate. Ce spun partenerii noștri europeni?

 

Cristina Gherasimov: Justiția este o valoare fundamentală pe care se bazează Uniunea Europeană. Din acest motiv, justiția reprezintă unul dintre pilonii de bază prin care se deschid negocierele de aderare și ultimul cu care se închid. În ultimii 3-4 ani s-a făcut mult în reforma justiției, însă este un proces foarte complex și de durată, iar noi, iată, că ne aflăm undeva la mijlocul tunelului. Foarte mulți dintre noi nu văd lumina la capătul acestui tunel și devin pesimiști în ceea ce privește finalizarea reformei.

 

Mircea Surdu: Dumneavoastră, personal, vedeți lumina?

 

Cristina Gherasimov: Eu văd ce am reușit să realizăm, dar și rezistența față de reformele pe care încercăm să le implementăm. Acest lucru dă dovadă că ceea ce facem este corect și util. Cred că, fără precedent, putem zice că, datorită acestor prim-pași pe care deja i-am făcut, nu mai vedem acel stat capturat cu care ne confruntam acum 5, 6 sau 7 ani. Sunt sigură că progresele obținute până acum ne vor permite să nu mai revenim la situația anterioară.

 

Am văzut o asemenea curățare a sistemului de justiție și în alte state, unde la fel a durat foarte mult. De exemplu, dacă luăm cazul Albaniei, foarte mulți și-au pierdut speranța că acest sistem poate fi curățat. Totuși, vedem deja că procesul s-a finalizat și dă primele roade.

 

Este extrem de important să fim perseverenți, hotărâți, și să înțelegem că este în interesul nostru, a cetățenilor, să reușim cu această reformă extrem de complicată. (...)

 

Mircea Surdu: Ați vorbit despre integrarea europeană, care are o componentă tehnică și acolo mergem destul de bine sau suntem în pas cu timpul propus. Dar cu partea politică ce se poate întâmpla, pentru că Republica Moldova este în pragul unor alegeri? Poate schimba situația din Parlament opțiunea noastră europeană sau nu?

 

Cristina Gherasimov: Este important să reușim să securizăm o putere pro-europeană, indiferent de cum cum ar arăta ea, dar să fie una la fel de angajată față de reformele pe care le-am început. Reformele sunt complexe și de durată, iar pentru ca ele să dea roade, e nevoie de o continuitate.

 

Noi nu avem cum să prezicem care va fi constelația politică în statele membre ale Uniunii Europene în 2028, 2029, 2030. De aceea, acum, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face la noi acasă: să lucrăm cu toți împreună ca societate, să înțelegem că e nevoie de continuitate și să muncim în favoarea acelei continuități în procesul de reformă în care ne-am angajat.

 

Mircea Surdu: Când am pus această întrebare, aveam și un gând ascuns: situația din Georgia – țară care părea să fie într-un pas cu noi, ba chiar mai avansată, și iată regresul său brusc, din păcate. 

 

Cristina Gherasimov: Într-adevăr, democrația este un proces, nu o destinație. Prin urmare, pentru valorile democratice trebuie să luptăm în fiecare zi. Este foarte trist prin ce trec cetățenii acestei țări, care sunt profund pro-europeni. Aceasta este încă o dovadă că trebuie să fim vigilenți și să ne apărăm democrația în permanență, nu doar în ziua scrutinului sau în anumite etape. Este o luptă zilnică prin care ne consolidăm rezistența și apartenența la valorile democratice.

 

Dacă privim în lume,  trebuie să fim realiști – nu este niciun alt sistem mai bun decât cel al Uniunii Europene. Noi suntem foarte norocoși, chiar mai norocoși decât colegii noștri din Georgia, pentru că avem un hotar direct cu Uniunea Europeană, ceea ce ne avantajează foarte mult.

 

Respectiv, avem o responsabilitate enormă ca, în următorii ani, indiferent cine va fi la guvernare, să continuie parcursul european, astfel încât să valorificăm această fereastră de oportunitate, una care vine foarte și foarte rar în istoria Europei. (...)

 

Mircea Surdu: Președinția Poloniei la Consiliul UE - care sunt așteptările Republicii Moldova de la această președinție?

 

Cristina Gherasimov: Polonia ne este un adevărat prieten și aliat pentru ambițiile și dezideratul nostru de a face parte din Uniunea Europeană. Pentru următoarele cinci luni, care au rămas din mandatul său, am discutat cu omologii noștri de la Varsovia despre modalitățile prin care am putea accelera anumite procese. Deja vorbim, în termeni concreți, despre posibilitatea de a deschide primul grup de capitole prin organizarea unei a doua conferințe interguvernamentale. Sperăm mult să avansăm și discuțiile pe următoarele capitole – capitolul șase, capitolul doi – pentru a reuși să deschidem cât mai multe. (...)

 

Mircea Surdu: Agricultorii din Republica Moldova pot fi o frână în procesul de integrare, având în vedere că sunt mai mult în proteste decât pe câmpurile de muncă? Din păcate, poate și au probleme, pentru că sunt niște nemulțumiri acolo. Cum le rezolvăm?

 

Cristina Gherasimov: Agricultorii noștri deja sunt foarte competitivi pe piața europeană. Noi am reușit să ne mărim semnificativ exporturile pentru anumite categorii de produse agricole pe piața Uniunii Europene. O mare parte din acest succes se datorează Acordului de Asociere și, desigur, acestei perioade de tranziție oferită de Uniunea Europeană, prin liberalizarea cotelor de export pentru acele șapte produse agricole.

 

Noi, astăzi, suntem printre primii zece exportatori de mere pe piața Uniunii Europene. Vă amintiți unde exportam preponderent merele până acum câțiva ani? Acest succes ține exclusiv de munca și hărnicia agricultorilor noștri.

 

Este important să reținem că agricultorii au anumite garanții în cadrul Uniunii Europene. Ei sunt privilegiați și au acces la anumite beneficii pe care, momentan, Republica Moldova nu și le poate permite pentru a le oferi agricultorilor noștri. Desigur că urmează și anumite ajustări legate de standardele tehnice, de marketing și de calitate, pe care unii dintre noi vor trebui să le implementeze mai mult decât alții.

 

Toate aceste modificări se fac pentru a îmbunătăți calitatea produselor de pe masa noastră și a copiilor noștri. Nu se fac pentru că așa ni s-a solicitat. Standardele de calitate în agricultură și mediul înconjurător sunt unele dintre cele mai înalte în cadrul Uniunii Europene și noi vrem să oferim aceleași standarde la noi acasă, în Republica Moldova.  

 

Mircea Surdu: Același lucru se referă și la economie? Vom intra într-o concureță acerbă, având o economie care oarecum gâfâie din anumite considerente – avem război, avem puțini investitori. Nimeni nu vrea să riște cu investițiile într-o țară care este vecină cu o țară în război.

 

Cristina Gherasimov: Antreprenorii noștri deja beneficiază foarte mult de piața unică europeană. Produsele fabricate în Republica Moldova au un potențial enorm. Totul depinde de munca și eforturile pe care urmează să le depunem. Faptul că peste 60% din exporturile noastre ajung pe piața Uniunii Europene, vorbește deja nu doar despre existența unui potențial, dar și despre o calitate similară produselor europene. Deci, noi, în mare parte, suntem la fel de competitivi ca exportatorii, antreprenorii și producătorii din alte state membre ale Uniunii Europene.

 

Calitatea de membru, într-adevăr, aduce noi standarde și reguli, dar acestea sunt menite să consolideze capacitatea economică a întregului bloc economic care se numește Uniunea Europeană. Deseori nu percepem acest lucru, dar ca parte a Uniunii Europene vom avea acces nu doar la piața unică europeană, dar și la piețele din întreaga lume, cu condiții negociate deja de UE, care este un bloc cu o capacitate de negociere mult mai mare și mai influentă decât a Republicii Moldova.

 

Mircea Surdu: Programul Național de Aderare 2025-2029 – ce reprezintă acest document și care sunt obiectivele principale?

 

Cristina Gherasimov: Planul Național de Aderare este foaia noastră de parcurs ca țară, care definește toate transformările pe care urmează să le parcurgem, astfel încât să fim pregătiți să ne asumăm aceleași responsabilități ca și orice stat membru actual al Uniunii Europene. Este un plan care evidențiază foarte clar care sunt măsurile pe care trebuie să le realizăm pe parcursul următorilor cinci ani, care sunt instituțiile responsabile de îndeplinirea acestor măsuri și cum intenționăm să le implementăm.

 

Noi am desfășurat consultări publice plenare pe parcursul ultimilor două săptămâni. Am discutat și la Parlament despre acest Plan Național de Aderare, ca să ne asigurăm că procesul este cât mai transparent și cât mai incluziv.

 

Acest Plan Național de Aderare nu este al unui partid politic sau al unui guvern – este un Plan de țară și trebuie să ne asigurăm că toți au posibilitatea să-și exprime opinia și sugestiile.

 

Mircea Surdu: Tinerii și diaspora -  cum aveți de gând să-i implicați mai intens în acest proces?

 

Cristina Gherasimov: Tinerii sunt foarte bine informați despre beneficiile Uniunii Europene. Am fost plăcut surprinsă de discuțiile pe care le-am avut deja cu mai multe grupuri de tineri, pentru că ei înțeleg că Uniunea Europeană este viitorul lor și viitorul nostru ca țară. Eu am multă încredere și optimism că, anume cu ajutorul lor, noi vom reuși să ne integrăm mai rapid.

 

Este foarte important să îi convingem, în special pe tineri, să dea o șansă Republicii Moldova, alegând să își construiască o carieră profesională aici, în loc să plece în afara țării de baștină.

 

Mircea Surdu: E dreu să-i convingem de acest lucru, pentru că, deocamdată, țările europene sunt mult mai atractive.

 

Cristina Gherasimov: Este un fenomen prin care au trecut practic toate țările care au aderat la o uniune ce oferă standarde mai ridicate și mai multe oportunități pentru cetățeni. Însă, noi nu am văzut țări depopulate, țări care au rămas fără cetățeni. Este o minciună pe care încearcă să o promoveze propaganda rusă, precum că toți moldovenii vor emigra în Uniunea Europeană.

 

Noi deja avem foarte mulți cetățeni care și-au ales Uniunea Europeană drept casa lor. Însă, este important să analizăm ce se întâmplă după momentul aderării. În multe țări, precum Polonia sau statele baltice, cetățenii revin acasă pentru că standardele de viață acolo s-au ridicat. Salariile au devenit mult mai competitive, pensiile sunt la același nivel ca și în orice stat membru al Uniunii Europene, iar acest lucru le dă posibilitatea să înțeleagă că pot să aleagă un viitor în propria lor țară.

 

Mircea Surdu: Același lucru se întâmplă și în România. Revin foarte mulți români din Spania, pentru că au înțeles că salariile sunt cam similare și preferă să trăiască acasă la ei, în România.

 

Cristina Gherasimov: Exact. Dacă analizăm viteza cu care are loc creșterea economică în statele membre care au aderat în 2004, în 2007, observăm că aceste țări oferă mult mai multe oportunități economice pentru cetățenii lor acasă. Și noi vom avea aceeași cale.

 

Foarte mulți dintre noi o să vrea să vadă ce este Uniunea Europeană, însă, noi vom munci ca să ridicăm standardele de trai la noi în Republica Moldova la același nivel cu cel al altor state europene, pentru ca fiecare moldovean și fiecare moldoveancă să poată alege să își ducă traiul aici, acasă.

 

Mircea Surdu: Vă rog să ne vorbiți despre pașii imediat următori pe care îi aveți de parcurs împreună cu Biroul pe care îl conduceți.

 

Cristina Gherasimov: În următoarele câteva luni, vom lucra la procesul de elaborare și definitivare a primelor poziții de negociere pentru primul cluster, care se referă la valori fundamentale. Doi, vom definitiva Planul Național de Aderare. De asemenea, urmează să definitivăm discuțiile și adoptarea planului de creștere economică împreună cu colegii din guvern și cu societatea, prin consultări.

 

La fel, urmează să ne consolidăm capacitățile noastre administrative, prin a lucra mai mult, inclusiv, cu diaspora care deja ne oferă ajutor și expertiză, cu societatea civilă și mediul de afaceri. O să comunicăm cât mai mult despre ce intenționăm să facem, pentru a ne asigura că toți au aceeași înțelegere și că ne asumăm împreună aceste angajamente, ca țară și ca societate.

 

Interviu din data de 06.02.2025

Video: „Bună Searacu Mircea Surdu, Moldova 1

 

 

Agenda publică

Mai 2027

L M M J V S D
 
 
 
 
 
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
31