IER: La începutul acestui an, ați fost numită negociator-șef al Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Vă rugăm să ne spuneți care este stadiul negocierilor și în ce sectoare estimați că vor fi progrese mai rapide, respectiv care sunt domeniile ce vor necesita o perioadă mai lungă de aliniere la acquis-ul UE?

Cristina Gherasimov: Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă în parcursul său european - am deschis formal negocierile de aderare în luna iunie a acestui an la Luxemburg, unde a avut loc prima Conferință interguvernamentală. În iulie a început procedura de screening bilateral, în baza căreia Comisia Europeană va elabora rapoarte de evaluare a stadiului nostru de pregătire pentru deschiderea negocierilor pentru fiecare capitol în parte. Așa cum bine știți din experiența României, procesul de aderare este nu doar o cale strategică pe care ne-o asumăm. Acesta presupune și un efort tehnic și administrativ complex pentru modificarea a sute de legi și creare de noi instituții, precum și pentru instituirea unor mecanisme prin care să aducem legislația, standardele și instituțiile naționale la nivelul celor europene. Suntem la început de cale și avem mult de muncit. 

Astăzi ne aflăm în plin proces de screening bilateral. Din luna iulie și până în prezent am analizat deja șapte capitole. În paralel, sperăm să demarăm și negocierile propriu-zise, în prima parte a anului 2025, pentru primul așa-numit cluster, care conține capitolele ce țin de valori fundamentale.

IER: Ați afirmat recent că reformele pe care le implementează Republica Moldova în vederea aderării la Uniunea Europeană sunt pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Cum privesc cetățenii acest proces și care sunt principalele lor așteptări? 

Cristina Gherasimov: Într-adevăr, prin tot ceea ce facem astăzi - toate eforturile instituționale și toate reformele realizate -, urmărim să îmbunătățim viața cetățenilor noștri. Nu o facem pentru că așa ne cere UE, ci pentru că noi trebuie să transformăm țara într-un loc în care oamenilor să le placă să trăiască, iar cei plecați – să își dorească să revină, sau să investească mai mult acasă. Cetățenii privesc aderarea la UE ca pe o oportunitate de a avea un trai mai bun, salarii mai mari, libertate de circulație, acces la servicii publice mai eficiente, iar acest fapt s-a văzut în rezultatul referendumului privind integrarea europeană.

Atragerea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea infrastructurii în fiecare sat și oraș vor conduce, evident, la creșterea nivelului de trai al cetățenilor. În plus, reducerea corupției și consolidarea statului de drept – aspecte esențiale pentru o țară membră a Uniunii Europene – vor crea un mediu favorabil și vor încuraja oamenii să investească în afaceri, convingându-i, astfel, să considere posibilitatea creării unui viitor în țară și nu peste hotare. De asemenea, accesul la piața unică europeană va aduce noi oportunități economice pentru antreprenori și exportatori. Aici Planul de creștere pentru Republica Moldova, recent anunțat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ne va ajuta să explorăm potențialul economic al țării noastre care va duce la creștere economică.

Noi continuăm să avem un dialog deschis cu cetățenii și să comunicăm clar beneficiile pe termen lung ale proceselor de transformare prin care trece țara, dar și ce avantaje ne va aduce apartenența la spațiul european. Este important, inclusiv, să lucrăm pentru a-i convinge și pe cei care încă sunt sceptici.

IER: Apartenența la Uniunea Europeană presupune o serie de drepturi și de beneficii pentru statele membre. În același timp, fiecare stat membru contribuie la dezvoltarea proiectului european prin calitățile proprii. Care sunt cele mai importante contribuții pe care le-ar aduce Republica Moldova ca stat membru al Uniunii Europene?  

Cristina Gherasimov: Cred că, înainte de toate, apartenența Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar aduce un plus de securitate întregului continent. O nouă extindere ar însemna un spațiu de securitate mai cuprinzător și, astfel, mai puternic în fața paletei tot mai complexe de amenințări cu care ne confruntăm cu toții.  

Republica Moldova poate la fel oferi mai multe oportunități pentru companiile europene, în special color care deja investesc în România – ceea ce ar fi un câștig de ambele părți, pentru că și noi, la rândul nostru, ne dorim ca tot mai mulți moldoveni să aibă locuri de muncă bine plătite acasă. De asemenea, credem că Republica Moldova poate fi un pol pentru eforturile de reconstrucție în sudul Ucrainei.

IER: Susținerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru politica externă a României. Care sunt principalele arii în care Republica Moldova ar avea nevoie de expertiză și sprijin din partea României în procesul de aderare?

Cristina Gherasimov: Suntem recunoscători României pentru sprijinul pe care ni l-a acordat până acum și să știți că, la Chișinău, noi înțelegem foarte bine că drumul european al Republicii Moldova trece, înainte de toate, pe la București. În ceea ce privește cooperarea pe viitor, având în vedere complexitatea procesului de negocieri cu Comisia Europeană și volumul de muncă ce ține de implementarea acquis-ului comunitar, pot spune că ne-am bucura dacă am beneficia de suportul cât mai multor experți din România care să ajute echipele din cadrul ministerelor noastre, al agențiilor și al altor instituții publice angrenate în discuțiile cu Bruxellesul.

Bineînțeles că pentru noi este importantă experiența României atât din perioada de preaderare, cât și din primii ani de după dobândirea statutului de stat membru al UE, iar atunci când vom putea accesa fonduri europene în calitate de stat membru va fi esențial să învățăm de la colegii de peste Prut cum să valorificăm cât mai bine această importantă oportunitate pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Institutul European din România: Interviuri@IER

București, octombrie 2024