Pe agendă: Dnă Gherasimov, așa se face că acum dosarul integrării europene, de care dumneavoastră sunteți direct responsabilă, e strîns legat cu niște metamorfoze care se petrec în regiunea separatistă a Republicii Moldova – Transnistria. Am să explic un pic: Uniunea Europeană a oferit recent, chiar săptămâna trecută, 250 de milioane de euro ca să ajute Republica Moldova să depășească criza energetică și să ajute și malul stâng al Republicii Moldova, care era cel mai afectat de această criză. Tiraspolul a acceptat o parte din acest ajutor timp de 10 zile, iar luni, pe 10 februarie, a spus că refuză ajutorul european în valoare de 60 de milioane de euro.

 

Dnă Gherasimov, vreau să vă întreb dacă dstră ați discutat cu partenerii de la Bruxelles și ce v-au spus aceștia despre refuzul Tiraspolului de a primi ajutor european pe termen mediu?

 

Cristina Gherasimov: Acest refuz este o informație nouă, pe care am primit-o cu toții recent. Ce știm cu certitudine este că, pentru Uniunea Europeană e important ca Republica Moldova și toți cetățenii săi să se simtă în siguranță și să poată evita șantajul energetic, fie pe malul drept, fie pe malul stâng al Nistrului. Această ofertă financiară a fost pusă la dispoziția regiunii transnistrene, însă este dreptul cetățenilor din acea regiune să o accepte sau nu.

 

Pe agendă: Și ce se va întâmpla acum cu acești bani? S-a gândit la asta Republica Moldova, Uniunea Europeană?

 

Cristina Gherasimov: Întrucât oferta a fost refuzată, acești bani nu vor mai ajunge în Republica Moldova. (...)

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, acest ajutor oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova – 250 de milioane de euro –, cu cine s-a discutat? A cui a fost inițiativa? A Chișinăului? A Uniunii Europene? Cum s-a întâmplat?

 

Cristina Gherasimov: De când am aflat despre posibilitatea deconectării gazelor pentru regiunea transnistreană, am început un dialog cu partenerii noștri de dezvoltare, inclusiv cu Uniunea Europeană. Am discutat de multiple ori cu interlocutorii noștri de la Bruxelles despre un potențial impact al unui asemenea scenariu. Aceste consecințe ale unei crize umanitare în regiunea transnistreană au fost discutate de doamna președintă Maia Sandu în vizita sa la Bruxelles și de  domnul prim-ministru Dorin Recean în cadrul vizitei sale de lucru la Davos.

 

Am avut și eu personal mai multe discuții, precum și echipa de la Ministerul Energiei cu interlocutorii de la Bruxelles. Acest pachet de asistență a fost definitivat în ultimile zile înainte de vizita comisarei pentru extindere, Marta Kos, la Chișinău, săptămâna trecută.

 

Pe agendă: Deci, Chișinăul a cerut acest ajutor, Uniunea Europeană l-a oferit. Dar cine a decis cât să ofere? S-au făcut calcule aici sau la Bruxelles?

 

Cristina Gherasimov: Guvernul Republicii Moldova a transmis în repetate rânduri către Bruxelles date privind impactul unei posibile crize umanitare pe malul stâng. De asemenea, a avut loc un schimb de informații cu privire la compensațiile pe care Guvernul le plătește cetățenilor noștri pentru a putea trece cu bine de acest sezon rece.

 

Aceste date au fost furnizate instituțiilor de la Bruxelles de către Guvernul Republicii Moldova, fiind analizate atent. Acest pachet de asistență este o reflecție a necesităților noastre, care au fost practic discutate și negociate cu instituțiile de la Bruxelles, cu Comisia Europeană.  (...)

 

Pe agendă: Doamna Gherasimov, acest ajutor financiar oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova, în contextul crizei energetice, poate fi privit ca o încercare a Uniunii Europene de a ajuta la reintegrarea celor două maluri?

 

Cristina Gherasimov: Cred că intenția Uniunii Europene a fost cu adevărat să evite o criză umanitară în regiunea transnistreană. O consecință indirectă ar fi fost, gradual, crearea sau construirea independenței energetice a regiunii transnistrene, dacă ar fi acceptat acest ajutor. Nu cred că a fost un obiectiv al Uniunii Europene să ducă Republica Moldova spre o eventuală reintegrare a țării, pentru că această decizie stă la Chișinău.

 

Pe agendă: Este mai probabil ca Republica Moldova să adere la UE în doi pași, așa cum spunea președinta Maia Sandu – adică mai întâi malul drept și apoi malul stâng? Sau e mai probabil ca aderarea Republicii Moldova la UE să aibă loc ca un stat unitar?

 

Cristina Gherasimov: (...) Este important să știm că datoria Guvernului Republicii Moldova este de a asigura integrarea întregii țări în Uniunea Europeană. Însă, la fel de important este să înțelegem că aderarea sau neaderarea noastră la UE nu depinde de soluționarea conflictului transnistrean. Acest aspect a fost confirmat încă o dată de comisara pentru extindere, Marta Kos, în declarațiile sale de presă susținute la Chișinău săptămâna trecută. Ea a subliniat că procesul de aderare a Republicii Moldova și soluționarea conflictului transnistrean sunt două procese paralele.  

 

Pe agendă: Două procese paralele, dar dacă m-aș gândi la viteza cu care se desfășoară acestea v-aș întreba: ce are prioritate în acest moment în Republica Moldova – aderare la Uniunea Europeană sau reintegrarea țării?

 

Cristina Gherasimov: Este important că am reușit să depășim această primă fază a crizei energetice, a crizei umanitare în stânga Nistrului și că cetățenii noștri de acolo vor reveni la o așa-numită normalitate, cu care sunt obișnuiți. În paralel, însă, noi nu ne oprim din a munci pentru procesul nostru de aderare.

 

Din perspectiva portofoliului meu, noi continuăm să lucrăm cu aceeași viteză pentru procesul de aderare. Ar fi greu să zic care din aceste două procese ar trebui prioritizate, însă este cert că noi nu ne oprim din ritmul cu care parcurgem în prezent procesul nostru de negocieri cu Uniunea Europeană.  

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, Republica Moldova vrea să deschidă în acest an primele capitole de negocieri, din câte înțeleg, cele care fac parte din clusterele 1 și 6. Când le deschideți?

 

Cristina Gherasimov: În prima jumătate a acestui an, în contextul președinției poloneze, vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic pentru a deschide aceste clustere – primul, ce vizează valorile fundamentale, și al șaselea cluster, care se referă la relațiile externe.

 

Primul cluster, adică grupul de capitole, a fost finalizat, iar procesul de screening s-a încheiat la sfârșitul anului 2024. Comisia Europeană a elaborat un raport de evaluare care, dacă vreți, e o radiografie a stării noastre de sănătate ca țară și indică cât de departe sau aproape suntem pe anumite politici, de standardele Uniunii Europene. Acest raport a fost examinat în Consiliu, iar acum așteptăm ca, în zilele următoare sau săptămâni, să primim o scrisoare din partea președinției poloneze prin care să fim invitați să transmitem foile de parcurs sau criteriile de referință la care am lucrat împreună anul trecut și care au fost consultate pe larg cu societatea civilă, mediul de afaceri și în Parlament.

 

Acesta ar fi primul grup de capitole, pe care sperăm să îl deschidem în următoarele luni, în cadrul a unei a doua conferințe interguvernamentale, care reprezintă platforma de negocieri. În ceea ce privește deschiderea propriu-zisă a negocierelor, nu putem vorbi despre un calendar foarte bine stabilit, pentru că acesta depinde de consensul creat între toate statele membre pentru această etapă.

 

Să nu uităm că, da, Republica Moldova își face temele pentru acasă și este foarte bine pregătită, motiv pentru care este apreciată de către Bruxelles pentru tot efortul depus în procesul de negocieri. În același timp, noi nu operăm într-un vacuum politic. Există anumite discuții și o dinamică aparte în cadrul Uniunii Europene în procesul de extindere mai pe larg, unde se discută și despre statele din Balcanii de Vest și Ucraina. Deci, noi operăm într-un mediu geopolitic, unde decizia politică a statelor membre nu depinde de pregătirea noastră tehnică de acasă.

 

Pe agendă: Dacă nu depinde doar de pregătirea tehnică, cine sau ce ar putea împiedica Republica Moldova să-și urmeze calendarul de aderare?

 

Cristina Gherasimov: Pentru o decizie politică, e nevoie de votul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Dacă un stat membru se opune deschiderii unei noi etape, atunci Republica Moldova nu va primi invitația pentru următoarea etapă. Reaminteasc că mai sunt și alte țări în așteptare, precum Muntenegru, Albania, Ucraina și altele, care, la fel, sunt pe agenda Uniunii Europene și care sunt luate în considerare în cadrul acelorași discuții privind deschiderea unei următoare etape pentru fiecare dintre acestea.

 

Pe agendă: Există țări în Uniunea Europeană care ar avea o problemă cu avansarea Republicii Moldova?

 

Cristina Gherasimov: La etapa actuală, nu. Toate statele sunt deschise pentru ca Republica Moldova să treacă la o următoare etapă. Însă, acest consens este unul foarte fragil, ceea ce înseamnă că noi trebuie să lucrăm continuu la consolidarea relațiilor de încredere, nu doar cu Bruxelles-ul, ci și cu fiecare dintre cele 27 de state membre. Pentru că nu știm care va fi configurația politică într-un an, doi, trei sau patru. Ceea ce este cert este că, astăzi, noi ne bucurăm plenar de aceeași deschidere din partea tuturor statelor membre.

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, unul dintre primele capitole de negocieri pe care Republica Moldova speră să le deschidă în prima jumătate a acestui an este legat, inclusiv, de justiție –  se găsește în primul cluster. Reforma justiției, inițiată în Republica Moldova de actuala guvernare, nu a mers așa cum s-a planificat inițial. A decurs mai greu, durează mai mult, iar după alegerile prezidențiale, din toamna anului trecut, președinta Maia Sandu, inclusiv, a spus că e nevoie de acțiuni mai dure și mai rapide în domeniul justiției. Ce spun partenerii europene ai Republicii Moldova despre această schimbare de abordare anunțată în reforma justiției?

 

Cristina Gherasimov: Vreau să merg cu doi pași înapoi. Reamintesc telespectatorilor că, pe parcursul ultimilor trei ani, chiar dacă reforma justiției s-a desfășurat pe fundalul unor scandaluri și tot felul de probleme, chiar dacă procesul este unul mult mai lent decât toți s-au așteptat să fie, Republica Moldova a înregistrat totuși progrese în reforma justiției. Este adevărat că este o cale lungă, suntem undeva la mijlocul tunelului și poate lumina încă nu o vedem, însă acest lucru nu înseamnă că reforma a eșuat sau nu merge înainte.

 

Instituțiile de la Bruxelles sunt la fel de interesate ca și noi să vadă un proces de reformă finalizat și unul de succes. Totuși, nu e foarte clar dacă acest proces este unul liniar, așa cum ni l-am propus inițial, unde credeam că o să avem vetting-ul finalizat mult mai rapid decât este de fapt în realitate.  Este clar că există anumite impedimente pe care trebuie să le luăm în calcul toți, atât noi ca cetățeni, cât și partenerii de dezvoltare, atunci când vorbim despre parcursul nostru în reforma justiției.

 

Pe agendă: Ce v-au spus partenerii europeni despre intenția de a fuziona Procuratura Anticorupție cu PCCOCS?

 

Cristina Gherasimov: Este decizia Republicii Moldova de a face acest pas sau nu. Acesta a fost un mesaj foarte clar din partea interlocutorilor noștri de la Bruxelles. Însă ei, la fel ca și noi, sunt foarte interesați de rezultatul acestei fuziuni și dacă ea va duce la redresarea situației sau nu. Cred că este o întrebare dificilă, indiferent dacă te afli la Chișinău sau la Bruxelles.

 

Cert este că, există anumite modele instituționale similare celui propus acum la Chișinău și în alte state membre ale Uniunii Europene, precum Croația, de exemplu. Deci, nu este un model care nu se regăsește în alte state. (...)

 

Pe agendă: Republica Moldova intenționează să deschidă cel de-al șaselea cluster. Inițial, am auzit că vreți să deschideți primele capitole de negociere în luna martie. S-a schimbat ceva?

 

Cristina Gherasimov: S-a vehiculat luna martie, însă, după cum am mai zis, nu avem un calendar bine stabilit. Poate fi martie, poate fi aprilie, mai sau iunie. Totul depinde de momentul în care statele membre vor reuși să găsească acel consens privind prioritățile legate de agenda de extindere a Uniunii Europene.

 

Pe agendă: Planul de aderare a Republicii Moldova la UE rămâne valabil până la finalul mandatului acestei Comisii Europene sau s-a schimbat între timp?

 

Cristina Gherasimov: Nu, nu s-a schimbat. Mandatul acestei Comisii Europene este până în 2029. Acesta este „biletul” nostru în Uniunea Europeană, este un mesaj foarte puternic transmis de comisara pentru extindere, Marta Kos. Dumneaei își vede rolul său în a pregăti Republica Moldova pentru aderare.

 

Deci, dacă noi vom continua să muncim cu aceeași viteză, motivație și entuziasm, putem spera că tehnic, până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, să fim pregătiți de un vot politic ulterior al statelor membre.

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, ce ar trebui să știe cetățeanul Republicii Moldova că s-ar putea schimba sau nu, odată ce Chișinăul deschide primele capitole de negocieri cu Uniunea Europeană?

 

Cristina Gherasimov: Este doar în interesul nostru să avem un sistem de justiție curat, să avem o legislație la nivel european, care să protejeze drepturile omului și drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de etnie sau de limba pe care o vorbesc. Este în interesul cetățeanului Republicii Moldova ca țara sa să poată asigura stabilitatea și securitatea internă, precum și să poată stabiliza hotarele sale. Tot ce se face de pe agenda noastră europeană este, în primul rând, în beneficiul cetățenilor noștri.

 

Pe agendă: La ce etapă este relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană? Cum ați explica-o, dincolo de procesele complexe prin care va trece țara și schimbările pe care vor trebui să le facă politicienii?

 

Cristina Gherasimov: Cred că suntem într-un proces de extindere a familiei din care facem parte. Suntem la etapa în care facem cunoștință cu viitoarea noastră familie și, după cum a zis și comisara pentru extindere, noi deja suntem parte a familiei europene. Urmează doar procesul de formalizare a acestei relații. Respectiv, este în interesul nostru, ca țară, să continuăm să construim acea încredere care există în orice familie.

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, Republica Moldova a urcat în acest „tren” al aderării împreună cu Ucraina, care a depus prima cererea de aderare, după ce a fost invadată de Rusia. În curând se împlinesc trei ani de la depunerea cererii. Acum, mai e Republica Moldova în același „tren” al aderării cu Ucraina?

 

Cristina Gherasimov: Da, noi mergem înainte pe aceeași cale, urmând același calendar ce ține de etapa de negociere, așa-numitul screening. Însă, în momentul în care vom deschide primele clustere de negociere, noi, practic, ne desprindem și mergem fiecare pe calea sa. Pentru că fiecare țară va avea propria foaie de parcurs, în termeni privind reformele și transformările prin care urmează să trecem.

 

Depinde doar de noi și de voința noastră, cât de rapid sau cât de lent vom parcurge și vom integra aceste transformări la noi acasă, pentru a fi pregătiți. Dacă ne vom mișca mai repede, putem deschide și închide capitole mai rapid decât Ucraina sau alte state candidate.

 

Pe agendă: Doamnă Gherasimov, în ce măsură procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate fi marcat, într-un fel sau altul, de acțiunile și abordările noii administrații de la Washington? E vreo legătură?

 

Cristina Gherasimov: Desigur că toată lumea așteaptă să vadă care va fi poziția Washingtonului vis-a-vis de soluționarea războiului rus dus contra Ucrainei, iar această următoare mișcare geopolitică la nivel global ar putea să afecteze viteza discuțiilor privind procesul de extindere a Uniunii Europene.

 

Pe agendă: În ce sens ar putea să o afecteze?

 

Cristina Gherasimov: Ne putem aștepta fie la o accelerare a procesului de aderare, fie la o încetinire a acestuia, în funcție de evoluțiile care vor avea loc în regiune.

 

Pe agendă: Republica Moldova, atunci când a depus cererea de aderare, în martie 2022, a spus că a prins o fereastră de oportunitate. Este această fereastră la fel de larg deschisă ca acum 3 ani?

 

Cristina Gherasimov: Da, astăzi ne bucurăm de aceeași deschidere din partea Uniunii Europene și este foarte important să o valorificăm. De ce zic asta? Pentru că este cu adevărat o fereastră istorică.

 

Ultima dată când mai multe state candidate au aderat la Uniunea Europeană într-un grup mai larg a fost în 2004 și în 2007. După asta am asistat la o liniște pe tărâmul extinderii Uniunii Europene, pentru că au avut loc anumite procese care au necesitat timp în cadrul UE pentru a se adapta la noua sa componență. În ultimii ani, am văzut deschidere și voință politică din partea unor state candidate din Balcanii de Vest, însă nu a existat aceeași reciprocitate din partea statelor membre sau de la Bruxelles.

 

Astăzi, noi ne bucurăm acasă, în Republica Moldova, de o voință politică de a accelera procesul de aderare și vedem această deschidere din partea tuturor statelor membre și a instituțiilor de la Bruxelles.

 

Interviu din data de 07.02.2025

Video: „Pe agendă” cu Cristina Popușoi, Radio Europa Liberă