icon

INTERVIU GHEORGHE BĂLAN: RIDICAREA STATUTULUI UE ŞI SUA DE LA OBSERVATORI LA MEDIATORI AR PUTEA SPORI EFICIENŢA ÎNTREGULUI PROCES.

INTERVIU GHEORGHE BĂLAN: RIDICAREA STATUTULUI UE ŞI SUA DE LA OBSERVATORI LA MEDIATORI AR PUTEA SPORI EFICIENŢA ÎNTREGULUI PROCES.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan a vorbit despre cum a fost anul 2016 din punctul de vedere al reglementării problemei transnistrene, cum apreciază prestaţia Preşedinţiei germane a OSCE, dar şi ce aşteptări are de la Preşedinţia austriacă a OSCE, despre aşa-numitele alegeri prezidenţiale în Transnistria.

 

T.: Dle Bălan, se apropie de final anul 2016. Cum a fost acesta din punctul de vedere al reglementării problemei transnistrene?

 

G.B.: În anul 2016 ne-am asumat o agendă deosebit de consistentă, pe care a figurat un spectru larg de subiecte importante legate de problematica transnistreană şi relansarea procesului de negocieri. Realizarea în practică a acesteia a cerut şi o implicare foarte activă. Dialogul în cadrul tuturor platformelor de negocieri a fost unul intens.

 

Respectiv, anul a fost marcat de mai multe evenimente însemnate, ultimul având loc recent, la Hamburg, Germania. Mă refer la cea de-a 23-a reuniune a Consiliului de Miniștri al OSCE, în cadrul căreia au fost adoptate o serie de decizii și documente importante, inclusiv Declarația cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul  „5+2”, care reafirmă poziţia fermă a statelor participante ale OSCE de a identifica o soluție comprehensivă, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în măsură să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor din regiune.

 

Făcând o retrospectivă a realizărilor înregistrate pe parcursul anului, aş menţiona, în special, următoarele. După o pauză de doi ani, urmare a demersurilor şi eforturilor constante ale autorităților moldovenești, cu sprijinul şi contribuţia Preşedinţiei germane a OSCE, în luna iunie, la Berlin, Germania, şi-a reluat lucrările Conferința permanentă pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană (formatul de negocieri „5+2”). Deja în luna iulie, la Bad Reichenhall, Germania, precum era convenit, a avut loc şi conferinţa anuală ,,Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”.

 

Această platformă de dialog oferă reprezentanţilor politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, reprezentanţilor mediatorilor şi observatorilor din cadrul formatului „5+2” și experţilor din cadrul grupurilor sectoriale de lucru de pe ambele maluri ale Nistrului,  posibilitatea să aprecieze evoluţiile în activitatea grupurilor de lucru sectoriale de la Chişinău şi Tiraspol.

 

Este de notat că, în perioada de referinţă, grupurile s-au întrunit în 32 de şedinţe, cele mai frecvente convocări fiind atestate la nivelul experţilor din domeniile educaţiei, transportului feroviar şi auto, combaterii criminalităţii, actelor de stare civilă şi documentare a populaţiei, ocrotirii mediului, economiei, protecţiei sociale şi telecomunicaţiilor.

 

Urmare a activităţilor desfăşurate în domeniile specificate, circa 2150 de agenţi economici din raioanele de est ale ţării s-au înregistrat la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova şi exportă producţia lor, inclusiv pe piaţa UE. Peste 5000 de tineri din regiune învaţă la diferite instituţii de învăţământ moldoveneşti, circa 70 mii de persoane beneficiază de servicii medicale gratuite pe malul drept, iar circa 315 mii de locuitori din stânga Nistrului au fost luaţi la evidenţă în Registrul de Stat al Populaţiei.

 

În cursul anului curent, de asemenea, am reușit să continuăm lucrul în formatul „1+1”.  Reprezentanţii politici au susținut o activitate intensă. Consultările în cadrul celor 7 întrevederi de lucru au fost direcţionate pe soluţionarea problemelor prioritare, promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, interacţiunea între maluri pe diferite domenii, evoluţiile şi perspectivele procesului de reglementare, precum şi pe problemele cotidiene cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri.

 

Nu în ultimul rând, ţin să menţionez că în 2016 am susţinut un dialog eficient şi continuu cu reprezentanţii Corpului diplomatic, acreditat în Republica Moldova, partenerii de dezvoltare etc. Prin demersurile noastre am reuşit să contribuim nu doar la consolidarea raporturilor bilaterale cu un şir de state, ci şi să obţinem un suport constant în problema reglementării transnistrene, inclusiv asistență prin intermediul unor importante proiecte implementate în regiune în cadrul Programului „Măsuri de consolidare a încrederii”.

 

T.: Cum aţi aprecia prestaţia Preşedinţiei germane a OSCE?

 

G.B.: Preşedinţia germană a OSCE a reuşit să relanseze şi să impulsioneze procesul de reglementare transnistreană.

 

Exprim gratitudine Reprezentantului special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean, E.S. Ambasadorului Cord Meier-Klodt, pentru contribuția nemijlocită la avansarea dialogului în procesul de negocieri și la stabilirea unei interacțiuni eficiente a tuturor actorilor implicați, ceea ce a creat, în mare măsură, o atmosferă de bună cooperare.

 

Totodată, având în vedere multitudinea de probleme complicate, care fac agenda negocierilor, un an de zile nu a fost suficient pentru a realiza pe deplin ceea ce iniţial şi-a propus Preşedinţia germană. Deşi avem rezultate în domeniile ecologie, telecomunicaţii ş.a., agenda dialogului este în continuare una destul de complexă.

 

Susțin în totalitate opinia Ambasadorului Cord Meier-Klodt că trebuie să ne concentrăm pe proiecte concrete,  spre binele locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

 

T.: Ce aşteptări aveţi de la Preşedinţia austriacă a OSCE, care începe în câteva săptămâni?

 

G.B.: Ne-am cunoscut cu Ambasadorul Wolf Dietrich Heim, care va exercita, pe durata anului 2017, mandatul de Reprezentant Special al Președinției austriece în OSCE pentru reglementarea transnistreană, în cadrul lucrărilor celei de-a 23-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE.

 

În cadrul întrevederii pe care am avut-o, am discutat despre principalele evoluții în dosarul transnistrean, subiectele actuale ce figurează pe agenda negocierilor şi am reuşit, totodată, să facem schimb de opinii pe marginea perspectivelor de avansare a procesului.

 

Am convenit asupra unei întâlniri în a doua jumătate a lunii ianuarie 2017, când  Wolf Dietrich Heim va efectua o vizită oficială în Republica Moldova, pentru a discuta în detalii aspectele organizatorice și activitățile ce urmează a fi planificate pe durata mandatului său.

 

Atunci vom propune completarea agendei cu problemele care cer o soluţionare neîntârziată şi necondiţionată (libera circulaţie între maluri, deblocarea accesului la pământuri pentru fermierii din r-nul Dubăsari, eliminarea barierelor în activitatea agenţilor economici, precum şi în activitatea şcolilor cu predare în grafia latină, asigurarea protecţiei drepturilor omului în regiune ş.a.).

 

Sperăm că în anul 2017 vom obține mai multe rezultate. Vom menține funcționale toate platformele de dialog existente şi vom interacționa activ cu toți partenerii relevanți în vederea soluţionării acelor probleme stringente, cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistrului.

 

O atenţie aparte va fi acordată asigurării continuității lucrărilor formatului „5+2”. Ne vom conjuga eforturile pentru identificarea unor soluții viabile la problemele din toate cele trei coșuri ale agendei procesului de negocieri.

 

T.: Cum apreciaţi aşa-numitele alegeri prezidenţiale din Transnistria? Pot ele aduce ceva nou la capitolul reglementarea transnistreană?

 

G.B.: Nu voi da aprecieri așa-numitului scrutin electoral desfășurat ilegal la 11 decembrie curent în raioanele de est ale Republicii Moldova.

 

Exprim, însă, determinarea fermă a autorităților moldovenești de a menține funcționale toate platformele de dialog existente, de a promova acțiuni pozitive în măsură să demonstreze deschiderea și voința politică a Chișinăului de a soluționa problemele stringente cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale r. Nistru și de a îmbunătăți nivelul lor de trai, direcționând eforturile spre reglementarea definitivă a dosarului transnistrean, restabilirea spațiilor naționale unice și realizarea obiectivului guvernamental de reintegrare a țării.

 

T.: Când se va purcede la examinarea problemelor din aşa-numitul coş trei, adică a celor ce ţin de statutul regiunii transnistrene?

 

G.B.: Din circumstanţe independente de Chişinău, nefuncţional rămâne a fi ani la rând Grupul de lucru pentru demilitarizare şi întărirea securităţii în competenţa căruia se află probleme sensibile pentru procesul de reglementare, cum ar fi şi subiectul retragerii de pe teritoriul ţării a echipamentelor şi trupelor militare străine fără statut juridic determinat.

 

În cadrul formatului de negocieri „5+2”, Chişinăul optează pentru respectarea principiilor şi procedurilor prescrise în Protocolul de la Viena din 13.07.2012, şi respectiv, pledează pentru purtarea unui dialog consecvent, în spirit constructiv, fără careva precondiţii, manifestând totodată, deschiderea pentru abordarea chestiunilor din toate coşurile de pe agenda de negocieri şi lansarea consultărilor pe identificarea unor soluţii practice la problemele din coşul nr.3.

 

Poziţia Chişinăului este clar punctată în acest sens: necesitatea deschiderii discuţiilor pe toate cele 3 coşuri: a) probleme social-economice; b) aspecte generale de drept, umanitare și drepturile omului; c) reglementarea comprehensivă a conflictului, inclusiv aspectele instituționale, politice și de securitate, în special, pe obiectivul central al negocierilor în formatul „5+2” (identificarea parametrilor finali ai reglementării conflictului, statut juridic special al regiunii bazat pe suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării), atingerea unor rezultate palpabile în dialogul părților, elaborarea unor proiecte de decizii finale ce pot fi propuse spre aprobare participanților.

 

T.: Ce părere aveţi despre ideea precum că actualul format de negocieri ar trebui modificat?

 

G.B.: Formatul de negocieri „5+2” constituie la moment mecanismul principal şi cel mai eficient de promovare a procesului de reglementare, având în vedere faptul că actorii antrenaţi dispun de potenţial politic, diplomatic şi economic necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite.

 

Despre modificarea actualului format de negocieri se vorbeşte de ceva timp. Subiectul trebuie abordat cu mare atenție pentru a nu complica și mai mult situaţia în proces. Desigur, experiența SUA și a UE este foarte importantă pentru Republica Moldova în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, iar ridicarea statutului de la observatori la mediatori ar putea spori eficiența întregului proces.

 

T.: În opinia Dvs., ce ar putea aduce nou în procesul de soluţionare a problemei transnistrene anul 2017?

 

G.B.: Acţiunile noastre vor fi orientate spre avansarea negocierilor în cadrul tuturor platformelor de dialog, restabilirea pe întreg teritoriul Republicii Moldova a spaţiilor unice (juridic, economic, social, vamal etc.) şi realizarea dezideratului de reintegrare a ţării.

 

T.: Vă mulţumesc pentru interviu.

 

Agenda publică

Martie 2024

L M M J V S D
 
 
 
 
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
31