icon

„Doar fiind stat membru al Uniunii Europene, ne vom putea simți în siguranță și vom putea promova interesele cetățeanului” – viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, în interviul pentru „Dialog Deschis”

12-08-2024 00:00
330

Dialog Deschis: Doamnă Gherasimov, știu că ați avut un program extrem de încărcat și mă bucur că ați reușit, în sfârșit, să veniți la noi. Cum a fost această primă jumătate de an în rolul de vicepremier pentru Integrare Europeană?

 

Cristina Gherasimov: Primele șase luni au fost foarte și foarte intense: de la inițierea negocierilor, îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, rămase pentru a trece la o nouă etapă cu Uniunea Europeană, și până la crearea unei noi instituții – cea a Biroului pentru integrare europeană. În plus, după cum bine cunoașteți, am început în luna februarie, imediat, screening-ul explicativ – prima etapă a procesului de negocieri. Deci, aceste șase luni au fost extrem de complexe, care, cred eu, au fost acea etapă istorică pentru a trece de la o etapă politică la una tehnică.

 

DD: Câteva dintre succesele din acest mandat de șase luni – le-ați numărat?

 

Cristina Gherasimov: Cred că am reușit să formăm la Biroul pentru integrare europeană o echipă  foarte entuziasmată, motivată și bine pregătită pentru eforturile care urmează. Ținând cont de munca pe care o depunem în fiecare zi, faptul că acești oameni au decis să vină și să lucrăm împreună ca echipă, este un succes. Eu, cel puțin, percep asta ca și un succes.

 

DD: După cum ați spus, la sfârșitul lunii iunie au început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Cum decurge acest proces? Vreau să explicați telespectatorilor care sunt pașii concreți făcuți în acest sens.  

 

Cristina Gherasimov: Prima etapă a procesului de negocieri este prima Conferință Interguvernamentală, unde statele membre ale Uniunii Europene prezintă cadrul de negocieri, pe care noi îl acceptăm prin poziția de negocieri.  După această primă conferință, urmează screening-ul explicativ. Noi am avut marele noroc să începem screening-ul explicativ înainte de prima Conferință Interguvernamentală, iar pe parcursul lunilor februarie –  mai am încheiat această primă etapă. În luna iulie am trecut la a doua etapă a screening-ului, cel bilateral. Este una tehnică, în care analizăm legislația națională și o prezentăm per capitol, parte a aquis-ului UE, colegilor/experților din cadrul Comisiei Europene.

 

Primul capitol, care a trecut deja prin screening-ul bilateral, este cel al „Achizițiilor Publice”, iar în luna septembrie vom trece la capitole noi, toate fiind din Clusterul I „Valorile fundamentale”. Avem un calendar foarte bine pus la punct pentru anul următor, în care vom acoperi toate cele 33 de capitole, inclusiv Instituțiile democratice și Criteriul economic.

 

După fiecare Cluster de capitole, odată ce finalizăm screening-ul bilateral, Comisia Europeană își rezervă câteva săptămâni pentru a elabora un raport de evaluare, care ne va oferi o claritate și vom ști cât de departe suntem de legislația europeană și cum urmează să ajungem la aceleași standarde ale Uniunii Europene, de care să ne bucurăm la noi acasă. Deci, cam ăsta este procesul care urmează.

 

După elaborarea raportului de evaluare pentru Clusterul I, acesta va fi prezentat de către Comisie către Consiliu, care urmează să propună deschiderea negocierilor propriu-zise. Sperăm ca la începutul anului 2025 să avem deja această primă discuție în Consiliu și ca statele membre să deschidă propriu-zis negocierile pentru capitolele din primul Cluster „Valorile Fundamentale”.

 

DD: Până acum, ritmul accelerat în parcursul integrării europene s-a datorat, în mare parte, imaginii foarte bune pe care președinta Maia Sandu o are în rândul Uniunii Europene, dar și susținerii unor aliați cheie, precum România sau Franța. Va juca și de acum în colo un rol important sprijinul politic de care ne bucurăm sau va conta doar această parte tehnică despre care vorbiți dvs.? Pentru că, până acum, am primit multe ajutoare, datorită simpatiei de care ne bucurăm.

 

Cristina Gherasimov: Atât partea tehnică, cât și cea politică vor continua să joace același rol esențial pe parcursul următorilor ani. Când vorbim despre sprijinul politic, înseamnă susținerea guvernelor, iar în fiecare stat membru al Uniunii Europene, fiind democrație, au loc alegeri. În momentul în care este ales un nou guvern sau președinte, este esențial ca noi să consolidăm relațiile deja excelente cu noua clasă politică, cu noua guvernare, din aceste țări.

 

Pe parcursul ultimilor doi ani, doamna președintă Maia Sandu a reușit să transmită o imagine clară asupra tuturor reformelor și eforturilor depuse de echipa de la guvernare, demonstrând astfel un angajament politic ferm pentru transformare. Scopul nostru este ca cetățenii să beneficieze de aceleași avantaje și oportunități ca oricare alt cetățean european. Anume această relație de încredere, pe care am reușit să o consolidăm, sperăm și trebuie să o menținem în continuare. Aceasta este componenta politică, una foarte importantă. Relația de încredere, practic, stă la baza tuturor demersurilor tehnice pe care le vom parcurge în decursul anilor viitori.

 

Partea tehnică este la fel de importantă, deoarece, dacă nu reușim o transformare a țării, o consolidare a instituțiilor statului și a capacității administrative, dacă nu reușim să construim o economie cu adevărat competitivă și puternică, atunci susținerea politică va conta mai puțin. Deci, cele două aspecte se completează reciproc și vor fi la fel de importante în anii care urmează.

 

DD: Cel mai important capitol, după cum ați menționat și dvs. anterior, este Justiția. Ați spus că, negocierile vor începe și se vor încheia cu capitolul Justiției. Totuși, avem o reformă în acest domeniu care bate pasul pe loc și decurge anevoios. Cum văd partenerii europeni performanțele Republicii Moldova în reforma justiției?

 

Cristina Gherasimov: Reforma justiției, pe parcursul acestor ani, de când ne-a fost oferit statutul de țară candidată la UE, a jucat un rol semnificativ în toate eforturile acestei guvernări. După cum știți, am fost evaluați pozitiv, ca având implementate toate cele 9 recomandări. Respectiv, avem o evaluare pozitivă față de eforturile pe care le depune astăzi guvernarea.

 

În același timp, statele membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE înțeleg foarte bine complexitatea reformei justiției. Nimeni nu așteaptă ca mâine să avem un sistem complet reformat sau corupția să fie eliminată total. Este esențial ca progresul să fie unul sustenabil. Atâta timp cât putem demonstra că noi continuăm să curățim justiția de acele elemente corupte, criminale, avem sprijinul Bruxelles-ului și al altor capitale ale Uniunii Europene.

 

DD: La care alte capitole mai avem mult de lucrat? Unde avem cele mai mari probleme?

 

Cristina Gherasimov: La momentul actual, putem analiza doar experiența altor state candidate. Noi vom ști cu exactitate cât avem de lucru doar după finalizarea etapei de screening. Este însă foarte clar, din experiența altor state, că reformele ce țin de mediul înconjurător vor fi destul de complexe, la fel și cele din domeniul agriculturii. Nu spun că vom avea probleme, ci că sunt câteva domenii cu impact semnificativ asupra economiei și populației noastre. Respectiv, va trebui să comunicăm foarte activ cu toți membrii societății despre ce facem. Să ne asigurăm că luăm în considerare îngrijorările care sunt și să protejăm interesele diferitelor grupuri din societatea noastră. Obiectivul nostru este, ca la sfârșitul acestui proces de negocieri, să fim un stat mai puternic, cu o economie mai puternică, cu instituții mai puternice.

 

DD: Anul trecut discutam cu fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, care spunea că sunt câteva capitole la care stăm foarte bine și că acolo, practic, a rămas de pus ștampila și am trecut mai departe. Care ar fi aceste capitole unde suntem foarte bine?

 

Cristina Gherasimov: Noi suntem evaluați în mod constant de experții Comisiei Europene. Un instrument de monitorizare este evaluarea Republicii Moldova în cadrul Pachetului de extindere, publicat anual în fiecare toamnă. Acesta ne oferă un tablou atât pe intern, cât și unul comparativ cu alte state candidate. Anul trecut, în raportul Comisiei Europene, publicat în luna noiembrie, am fost evaluați ca înregistrând cele mai mari progrese per general, comparativ cu alte state candidate.

 

Totodată, au fost remarcate progresele noastre pe câteva capitole specifice, în special, cele ce țin de domeniul fiscalității, mass-media, precum și reformele electorale, pe care noi le-am implementat prin recomandările OSCE în legislația națională. Deci, acestea sunt câteva capitole care au fost apreciate pozitiv. Desigur, mai avem mult de lucru, totuși, într-un an de zile, guvernarea a reușit să facă foarte multe, astfel încât să fim evidențiați de Comisie.

 

DD: Până acum am beneficiat de foarte multă susținere politică, mai ales din partea României, care este principalul avocat al integrării Republicii Moldova în UE. Cum ne ajută în prezent Bucureștiul și cum ne poate ajuta în continuare, când vorbim despre acest proces tehnic de negocieri?

 

Cristina Gherasimov: Suntem practic în dialog continuu cu toți colegii din România, la nivelul ministerelor și al funcționarilor publici. Am fost invitată acum două săptămâni la București de către ministra pentru relații externe, doamna Luminița Odobescu, pentru a le vorbi diplomaților români despre cum pot Excelențele lor să ne ajute în procesul de promovare a intereselor Republicii Moldova pe plan extern.

 

România este cu adevărat o portavoce la nivel politic în toate capitalele Uniunii Europene. În același timp, la nivel tehnic, ne ajută cu expertiză și cu ajutor tehnic. În prezent, suntem în discuții despre cum am putea intensifica cooperarea, care este foarte bună, dintre Biroul Național de Statistică și Institutul Național de Statistică de la București, ca să fim mai bine pregătiți. Iată un exemplu foarte practic în care România ne ajută pentru screening-ul Capitolului 18 „Statistici”.

 

DD: Se vorbea anterior despre faptul că România ne-ar putea ajuta cu oameni care să lucreze cot la cot cu noi. Sunt asemenea discuții și acum?

 

Cristina Gherasimov: Da, există asemenea discuții. În momentul în care ne vom apropia de deschiderea negocierilor propriu-zise, aceste eforturi se vor intensifica. În prezent, avem deja posibilitatea de a beneficia de până la 40 de experți din România, care ar putea fi detașați în instituțiile publice din Republica Moldova, pentru a lucra cot la cot cu funcționarii noștri ca să ne ajute acolo unde avem nevoie: fie să înțelegem mai bine ce stipulează o directivă sau alta, fie să înțelegem cum am putea transpune un act UE, astfel încât să ne avantajeze pe noi.

(...)

 

DD: Anterior, autoritățile de la Chișinău spuneau că este un avantaj foarte mare faptul că acquis-ul comunitar este tradus în limba română și că îl vom putea prelua de la București.  Până la urmă, îl luăm sau nu de la București?

 

Cristina Gherasimov: Avem marele noroc că limba română este o limbă oficială a Uniunii Europene, respectiv, legislația comunitară este disponibilă în limba română și e liber accesibilă pentru noi online. Funcționarii noștri publici nu trebuie să citească legislația UE doar în limba engleză sau franceză, ci o pot face în limba noastră maternă, în limba română. Este un avantaj enorm. Ne scutește de foarte multe costuri de traducere și ne economisește timp, deoarece beneficiem de toate actele UE în limba română. Însă nu putem vorbi de așa numitul copy-paste. Nu vom copia legile, pentru că noi avem contextul nostru legislativ și normativ. Legile UE trebuie adaptate la legislația noastră națională. Ceea ce putem face mai simplu este să vedem cum a reușit România să transpună legislația europeană în cea națională și să învățăm din acest proces. Deci, ne putem inspira, dar nicidecum copia.

 

DD: Oponenții integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană speculează faptul că țara noastră va face mai multe concesii în cadrul negocierilor. Un subiect foarte sensibil pentru societatea ortodoxă este dreptul persoanelor LGBT. Cum răspundeți acestor insinuări și dacă este această temă, a drepturilor persoanelor LGBT, pe masa negocierilor?

 

Cristina Gherasimov: Fiecare țară candidată a trecut prin aceste atacuri, falsuri și dezinformări pornite pentru a discredita Uniunea Europeană și parcursul european al statelor care aspirau să fie parte a Uniunii. Nu suntem noi prima țară ortodoxă din UE. România, Bulgaria, Grecia, Cipru sunt țări cu populație preponderent ortodoxă. Nu vedem schimbări ce țin de nivelul respectării drepturilor și tradițiilor pe care le au cetățenii acestor țări. În același timp, este adevărat că UE promovează egalitatea și respectarea drepturilor minorităților. Acestea nu sunt doar valori europene, ci și valori fundamentale universale. Deci, respectul nostru față de drepturile minorităților nu țin de Uniunea Europeană. Este un fals cu care ne vom confrunta, cred, până în ziua aderării la UE. 

 

DD: Rusia a lansat o întreagă campanie de dezinformare și un război hibrid împotriva integrării europene a Republicii Moldova. Vă simțiți ținta acestor atacuri mediatice?

 

Cristina Gherasimov: Este clar că parcursul european al țării noastre este puternic atacat de aceste dezinformări, iar sarcina mea, de a mișca Republica Moldova mai rapid spre Uniunea Europeană, devine mai complicată. Nu suntem noi prima țară care se confruntă cu asemenea atacuri mediatice și dezinformări. Facem tot posibilul să luptăm cu ele și vom continua să o facem printr-o informare continuă a cetățenilor despre ce este Uniunea Europeană cu adevărat, care sunt valorile pe care le promovează, care sunt procesele acestui parcus, astfel încât oamenii să cunoască și să înțeleagă Uniunea Europeană. Cu cât mai bine cunoaștem un lucru, un obiect, un fenomen, cu atât mai puțin ne temem de el. Aceasta este sarcina noastră, a guvernării, dar și a fiecărui cetățean al țării care crede în viitorul nostru în Uniunea Europeană – să promovăm dialogul constant cu cei care au anumite ezitări sau frici.

 

De fapt, miza acestor dezinformări este de a denigra imaginea Uniunii Europene și eforturile acestei guvernării de a duce țara în UE. Cei care le lansează speră să ne dezbine și să ne slăbească pe plan intern. Atunci când suntem dezbinați, este foarte greu să parcurgi acele transformări de care avem nevoie ca țară pentru a deveni mai puternici, mai competitivi, pentru ca fiecare cetățean al Republicii Moldova să se simtă bine la el acasă.

 

DD: (...) Săptămânile trecute ați fost la Kyiv, unde ați avut mai multe întâlniri cu oficiali ucraineni. Care este relația dintre Chișinău și Kyiv în vederea integrării europene și cum putem să ne ajutăm reciproc?

 

Cristina Gherasimov: Avem o relație excelentă cu autoritățile de la Kyiv. Cred că avem o relație excelentă și la nivelul societății civile. Într-adevăr, ultima dată, acum două săptămâni, când am fost la Kyiv, am avut o întrevedere nu doar cu omoloaga mea, doamna Olga Stefanishyna, dar și cu membrii Biroului. Am încercat să facem un schimb de opinii despre cum decurg lucrurile acum la un început de etapă nouă – cel al screening-ui bilateral. Am făcut un schimb de opinii despre ce putem învăța unii de la alții în baza Capitolului 5, etapă prin care am trecut deja. Am discutat despre calendarul oferit de către Comisia Europeană. Deci, avem o coordonare foarte bună și un schimb de opinii activ, ceea ce ne face mai puternici la această etapă, pe care o parcurgem împreună.

 

DD: În calitate de negociator-șef, considerați că e un lucru bun sau nu faptul că suntem văzuți la pachet de către Bruxelles? Vorbim despre Ucraina și Republica Moldova.

 

Cristina Gherasimov: Nu știu dacă putem vorbi despre un lucru bun sau rău. Important este să înțelegem care sunt avantajele și dezavantajele acestei abordări. Este clar că, dacă nu am fi avut această tragedie geopolitică în regiune, prin care Rusia a atacat un stat independent și suveran, viziunea statelor membre ale Uniunii Europene față de procesul de extindere nu s-ar fi schimbat. Știm că, de la ultimul val de extindere din 2004-2007, interesul Uniunii Europene s-a axat mai mult pe procese interne decât pe cele externe. Iată că, în 2022, vedem această reînvigorare față de procesul de extindere, iar noi am beneficiat de pe urma acestei conjuncturi geopolitice.

 

În același timp, dacă la Chișinău nu era această voință politică, conjunctura geopolitică nu ar fi contat atât de mult. Este important să subliniem că procesul de aderare este bazat pe merite individuale. Aceste merite de țară vor fi mai vizibile în etapa următoarea, atunci când vom deschide deja negocierile propriu-zise. Acum, parcurgând împreună același calendar pentru sesiunile de screening bilateral, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, este un lucru benefic, deoarece putem învăța unii de la alți și face schimb de opinii. Comisia ne ascultă atât pe noi, cât și pe colegii de la Kyiv.

 

DD: Pe 20 octombrie vom avea un referendum, care va fi, cel mai probabil, unul crucial pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Cât de important, în viziunea dvs., va fi rezultatul acestui referendum și ce se va întâmpla în ambele scenarii: dacă trece sau nu?

 

Cristina Gherasimov: Referendum-ul din 20 octombrie este, cred, cel mai important eveniment politic din istoria Republicii Moldova după câștigarea independenței, pentru că vom lua un curs ireversibil către Uniunea Europeană. Cred că, pe parcursul ultimilor doi ani, cetățenii Republicii Moldova văd foarte clar diferența dintre Vest și Est, valorile de care beneficiem și care sunt promovate în cadrul Uniunii Europene și valorile care vin dinspre Est. Toți cetățenii Republicii Moldova își doresc un spațiu pașnic, sigur și prosper, iar acest spațiu ni-l poate oferi doar Uniunea Europeană.

 

Doar fiind stat membru al Uniunii Europene, ne vom putea simți în siguranță și vom putea promova interesele cetățeanului, așa cum face fiecare țară membră a UE. În același timp, am încredere în cetățenii noștri, că înțeleg semnificația și valoarea acestei extrem de rare ferestre de oportunitate, care ne este oferită nouă, astăzi, Republicii Moldova, și ne vom asuma responsabil dreptul nostru de a ne exercita votul pe data de 20 octombrie.  

 

Dacă e să discutăm despre scenarii. În cazul în care urmează să avem un vot pozitiv, acesta va fi cel mai puternic semnal politic că noi, ca țară, suntem uniți și ne dorim un parcurs sigur și siguranța zilei de mâine. Pentru că Uniunea Europeană înseamnă siguranța în ziua de mâine. Nu vreau să discut despre un scenariu pesimist, în care referendumul ar putea să nu treacă, pentru că am toată încrederea în cetățenii noștri, că suntem conștienți de valoarea pe care ne o oferă această zi istorică în parcursul nostru european.

 

DD: Da, dar totuși, ce se va întâmpla cu negocierile dacă nu trecem referendumul? Le oprim? Le înghețăm? Mai așteptăm până se schimbă părerea cetățeanului? Adică, ar trebui să existe o variantă în cazul unui eșec.

 

Cristina Gherasimov: Eu zic să așteptăm rezultatele referendumului. Desigur, va urma și o reacție din partea Bruxelles-ului, precum și din partea statelor membre ale UE. Dacă cetățenii noștri vor decide că nu își doresc să vadă Republica Moldova în Uniunea Europeană, atunci va fi o altă fereastră de oportunitate ratată în istoria Republicii Moldova.

 

DD: Mai mulți exponenți ai guvernării, inclusiv colegi ai dvs. din cabinetul de miniștri, în zilele lor libere, merg în raioanele Republicii Moldova pentru a promova acest referendum. Dvs. ați găsit timp, vreo zi liberă, pentru a le urma exemplul sau planificați să o faceți în perioada următoare?

 

Cristina Gherasimov: De la preluarea acestei funcții, sunt într-o comunicare constantă cu cetățenii, pentru că integrarea europeană este portofoliul meu de bază. Am întrevederi permanente cu societatea civilă, mediul de afaceri, studenții sau reprezentanții partidelor politice extraparlamentare. Dacă vreți un exeplu concret, am avut discuții cu studenții de la Bălți despre integrarea europeană și beneficiile pe care aceasta le aduce atât țării, cât și cetățenilor. Tot la Bălți am fost de Ziua Europei. Am sărbătorit această dată împreună cu cetățenii noștri din nordul țării, unde am văzut atâta deschidere, interes, optimism, entuziasm, ceea ce îmi dă încrederea că oamenii vor să vadă Republica Moldova integrată în Uniunea Europeană. Colegii din cabinetul meu, la fel, îmi sunt alături în aceste vizite în teritoriu.

 

DD: Important este să menținem acest entuziasm în rândul cetățenilor. Totuși, ca să fie clară procedura, când încheiem negocierile? Va mai fi nevoie de un referendum?”

 

Cristina Gherasimov: Cert este că, odată cu obținerea statutului de membru al UE, urmează să facem modificări ale Constituției. Dau un exemplu clar. Constituția noastră ar urma să permită adoptarea monedei euro, în cazul în care dorim acest lucru. Pentru acest pas sunt diferite opțiuni: fie pe cale parlamentară, fie prin referendum. Decizia privind cum se vor face aceste modificări ale Constituției va fi luată mai aproape de data aderării.

 

DD: Deci, încă nu știm dacă va trebui sau nu?

 

Cristina Gherasimov: Actualmente nu cunoaștem, pentru că trebuie să ajungem la acel moment, iar în funcție de conjunctura politică, tabloul parlamentar, vom vedea dacă aceste modificări se vor face pe cale parlamentară sau prin referendum.

 

DD: Am înțeles. (...) La final, vreau să facem o călătorie în timp – în 2030 Republica Moldova a aderat la UE. Care va fi primul lucru pe care-l veți face după ce veți reuși să duceți la bun sfârșit negocierile?

 

Cristina Gherasimov: Este complicat să ne imaginăm acum, pentru că urmează un efort colosal din partea tuturor instituțiilor statului și al întregii societăți. Cred însă că primul lucru pe care mi l-aș dori este să mă aflu la bordul acelui prim zbor, acelui prim avion, care va decola de la Chișinău spre Bruxelles – Republica Moldova fiind deja stat membru al Uniunii Europene. 

 

DD: Sperăm că acest lucru se va îndeplini. Doamnă Gherasimov, vă mulțumesc mult că ați acceptat invitația noastră!

 

Cristina Gherasimov: Și eu vă mulțumesc!

 

Interviu din data de 08.08.2024 

Video: „DIALOG DESCHIS” cu Tudor Ioniță, Deschide.md

 

Agenda publică

Mai 2027

L M M J V S D
 
 
 
 
 
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
31