icon

Discursul prim-ministrei Natalia Gavrilița în plenul Parlamentului, în legătură cu prelungirea stării de urgență

02-02-2023 16:45
1,476
Stimate domnule Președinte,
 
Stimați membri ai Parlamentului Republicii Moldova,
 
Dragi cetățeni! 
 
Cu aproape un an în urmă, agresiunea rusă din Ucraina a împins lumea și mai ales regiunea noastră într-o criză. Am simțit cu toții efectele groaznice ale unui război inuman, care se desfășoară și astăzi, în vecinătatea țării noastre, așa cum resimțim și efectele unei crize energetice impuse de același agresor.
 
Atunci, cu un an în urmă, am acționat prompt, instituind starea de urgență, pe care am prelungit-o ulterior. Aceasta ne-a permis să intervenim rapid, ori de câte ori a fost nevoie, pentru a gestiona provocările fără precedent, de care nicio guvernare de până acum nu s-a ciocnit: criza energetică și întreruperea lanțurilor logistice, care au afectat siguranța alimentară și au dus la creșterea prețurilor, amenințările la adresa securității și ordinii publice, propaganda agresivă de susținere a războiului și altele. De asemenea, starea de urgență ne-a permis să asigurăm primirea, în condiții decente, a sute de mii de oameni care au fugit din calea războiului, iar celor care au ales să rămână în Republica Moldova le putem asigura în continuare condiții de trai, muncă și educație. La moment, în țara noastră se află aproape 90 de mii de cetățeni ucraineni, jumătate din numărul total îl constituie copiii. 
 
Gestionarea acestor crize de către Comisia pentru Situații Excepționale a însemnat un efort colosal din partea tuturor instituțiilor statului. Iar cadrul legal al situației de urgență ne-a permis să luăm decizii rapide, în interesul oamenilor și în interesul țării. 
 
Pentru că altă soluție juridică nu există la moment. Amintesc că noi am folosit cu multă prudență pârghiile oferite de legislația privind starea de urgență: astfel, am reglementat prin dispoziții ale CSE doar acele situații în care nu aveam alte instrumente la dispoziție. 
 
De altfel, Republica Moldova nu este nici pe departe unicul stat european care a fost nevoit să recurgă la starea de urgență. Zilele trecute, cabinetul de miniștri din Letonia a decis prelungirea stării de urgență în zonele de frontieră cu Belarus până pe 10 mai 2023. În Lituania la fel, în zona de frontieră cu Belarus și Rusia este în vigoare starea de urgență până pe 17 martie anul curent. Vorbim așadar de democrații consolidate, state membre ale Uniunii Europene, care acționează în același mod. 
Doamnelor și domnilor, 
Din păcate, astăzi, la aproape un an de la declanșarea războiului în Ucraina riscurile la care este expusă Republica Moldova au rămas aceleași. 
 
Cunoașteți cu toții că Moldova cumpăra anterior energie electrică din Ucraina. Din Ucraina pe care astăzi Rusia încearcă să o lase în frig și întuneric și a cărei infrastructură energetică este ținta constantă a bombardamentelor. Această situație a fost resimțită de noi toți în timpul episoadelor de întrerupere masivă a curentului. 
 
Totuși, chiar dacă datorită acțiunilor pe care le-am întreprins prin intermediul CSE, astăzi suntem mai puțin vulnerabili la deconectări, încă avem un grad sporit de dependență energetică. Mă refer aici, în primul rând, la contractul pe termen scurt (lunar) pentru achizițiile de energie electrică încheiat cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES). Nu a fost o soluție ușoară, dar, atunci când am adoptat-o ne-am gândit, în primul rând la bunăstarea și securitatea energetică a cetățenilor.  
 
Ce ține de aprovizionarea cu gaze naturale, după cum am spus în repetate rânduri, la moment, Gazprom nu își îndeplinește obligațiile contractuale, reducând fără niciun temei volumele livrate către Republica Moldova.
 
Pe scurt: Republica Moldova este pedepsită pentru că a ales calea lumii libere, a integrării europene și a solidarității cu vecinii noștri ucraineni. 
 
În luna octombrie 2022 – volumul gazelor livrate a fost redus cu 30 %, în noiembrie - cu circa 50 %, în decembrie - cu 56 %. Treptat am ajuns la situația în care în luna ianuarie am primit de la Gazprom doar 40 % din volumele contractate. 
 
Datorită pârghiilor pe care le oferă CSE am reușit să sporim capacitatea de cumpărare a gazelor naturale și energiei electrice de către SA „Energocom”. 
 
În pofida tuturor scenariilor apocaliptice pe care le auzeam în toamnă, Moldova nu a înghețat de frig și nu a stat în întuneric. Ieșim din această iarnă cu demnitate și mai independenți din punct de vedere energetic. 
Doamnelor și domnilor,
 
propun să trecem în revistă principalele decizii de la ultima prelungire a stării de urgență.
 
De la ultima prelungire a stării de urgență am intervenit punctual, doar pe domeniile în care a trebuit să asigurăm bunăstarea și siguranța oamenilor, inclusiv a celor care au fost nevoiți să se refugieze în țara noastră urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
 
În această perioadă care continuă să fie una complicată, prin dispozițiile CSE am asigurat țara cu gaze, energie electrică și lemne. Am oferit compensații la facturile de gaz atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri. Am luat aceste decizii pentru a atenua șocul economic al crizei generate de războiul pe care îl avem la hotar. 
 
Pârghiile oferite de starea de urgență ne-au permis să intervenim rapid cu corectări și la modul în care  au fost compensate facturile. 
 
De asemenea, a fost prelungit, pentru perioada ianuarie – martie 2023, termenul de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe.
 
În urma deciziilor luate, în luna ianuarie Energocom a cumpărat 91% din necesarul de electricitate de la Centrala de la Cuciurgan, iar asta înseamnă, așa cum am spus mai devreme, prețuri mai accesibile pentru majoritatea cetățenilor. Situația generată de bombardarea sistemului electro-energetic a Ucrainei ne-a forțat să căutam alternative, dar acestea sunt mai costisitoare, pe care nu ni le putem permite.
 
La fel, în vederea suplinirii stocurilor de masă lemnoasă, Agenția „Moldsilva” a cumpărat lemn de foc de la Regia Națională a Pădurilor „Romsilva”, cu suport financiar de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați.  Ulterior, masa lemnoasă va fi repartizată către întreprinderile silvice teritoriale, în funcție de numărul solicitărilor pentru acele raioane unde nu există suficient stoc. Este permisă vânzarea lemnului de foc către organizațiile neguvernamentale locale și străine, în vederea susținerii păturilor social-vulnerabile, familiilor sau centrelor de plasament care adăpostesc refugiați. Pentru a asigura vânzarea masei lemnoase la un preț mai mic, importul lemnului va fi scutit de plata pentru serviciile fitosanitare și a drepturilor de import. 
 
Am prevăzut și măsuri pentru buna funcționare a Centrelor de plasament pentru refugiați în perioada rece a anului. Astfel, a fost interzisă debranșarea acestora de la serviciile comunale. Totodată, facturile vor putea fi achitate de organizațiile necomerciale și internaționale, scăzând astfel povara pe banul public, pe impozitele plătite de cetățeni.
Persoanele care beneficiază de compensații la energie electrică și gaze naturale din partea Guvernului vor primi ajutor suplimentar pentru plata facturilor, în cazul majorării gradului de vulnerabilitate energetică. Tot prin decizia CSE aceste completări pot fi aplicate retroactiv, de la data înregistrării cererii pe portalul guvernamental compensatii.gov.md. Avem așadar, în permanență, grijă de cei mai vulnerabili dintre cetățeni. 
 
Potrivit unei Dispoziții  CSE,  Ministerul Muncii și Protecției Sociale va transfera în avans 50 milioane lei, din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, către SA „CET-Nord”. Mijloacele financiare vor fi utilizate în scopul achitării compensațiilor acordate consumatorilor vulnerabili, pentru perioada ianuarie – februarie 2023. 
 
Membrii CSE au decis să consolideze securitatea statului prin înăsprirea unor prevederi privind eliberarea vizelor de intrare în țara noastră.  Astfel, a fost suspendată, pe perioada stării de urgență, emiterea vizelor electronice de tranzit pentru o serie de state. 
 
O altă Dispoziție a CSE a introdus mecanismul de monitorizare a activității persoanelor fizice și juridice, incluse în lista sancțiunilor SUA. În urma modificărilor, activitățile și tranzacțiile de la care trebuie să se abțină entitățile raportoare vor fi prevăzute expres. Este o măsură care se înscrie în angajamentul nostru ferm de a lupta cu hoții și criminalii care au furat ani de zile de la oamenii noștri, crezând că nu îi va atinge nimeni!  
 
Susținerea business-ului autohton este și va fi o prioritate pentru Guvernul pe care îl conduc. Iar pe lângă agenda noastră ambițioasă de a simplifica activitatea companiilor, știm că multe firme au nevoie de ajutor. De aceea, așa cum spuneam, acum câteva zile am decis că toți consumatorii noncasnici vor primi compensații pentru primii 500 metri cubi (m.c.) de gaz consumați lunar, în perioada ianuarie-martie curent, în mărime de 12,27 lei (fără TVA)/ 1 m.c.
 
O altă prevedere inclusă în mecanismul elaborat de Ministerul Economiei se referă la acordarea compensațiilor întreprinderilor cu consum sporit de gaze naturale din sectoarele: agroalimentar, al îmbrăcămintei și încălțămintei, al sticlei, covoarelor, al articolelor de hârtie și carton. Companiile vor putea solicita al doilea tip de compensații în cazul în care factura lunară la gaze (fără TVA) reprezintă cel puțin 5% din valoarea livrărilor de mărfuri și servicii din luna respectivă. Și în acest caz am stabilit compensația pentru gaze în cuantum de 12,27 lei (fără TVA)/ 1 m.c., dar nu mai mult de 1,5 milioane lei per consumator noncasnic pe lună. 
 
Suma totală a compensațiilor acordate consumatorilor noncasnici nu va depăși 230 de milioane de lei, bani alocați din fondul de intervenție a Guvernului.
 
Prelungirea stării de urgență va oferi și în continuare posibilitatea utilizării mecanismelor și pârghiilor create, în special în domenii esențiale, cum ar fi aprovizionarea țării cu energie electrică și gaze naturale, gestionarea unor eventuale noi fluxuri de refugiați, asigurarea ordinii și securității publice și la frontieră etc.
 
Sunt mulți care se întreabă de ce ne trebuie stare de urgență și prelungirea ei, dacă oamenii nu simt că suntem în stare de urgență. 
 
Eu îmi doresc să nu ajungem niciodată să simțim că suntem în stare de urgență. Prin CSE, îi protejăm pe oameni de consecințele războiului, iar prin activitatea curentă a Guvernului facem ce am promis: construim, pas cu pas, un stat european modern, un stat de drept, cu o economie rezilientă, cu o administrație modernă și corectă în raport cu cetățenii și mediul de afaceri. Dacă oamenii nu simt starea de urgență, înseamnă că ne-a reușit și că abordarea noastră a fost corectă!
 
În acest sens, în baza Raportului Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova privind situația legată de securitatea regională și pericolul la adresa securității naționale, Guvernul înaintează Parlamentului propunerea privind prelungirea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, începând cu 4 februarie 2023.
 

Agenda publică

Ianuarie 2024

L M M J V S D
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
31