Moldova gândește: Doamnă Gherasimov, dumneavoastră, practic, încă nu aveți un an de când ați preluat funcția de viceprim-ministră. Aș vrea să încep cu o frază a doamnei Maia Sandu, pe care o citez din memorie: „aveți o experiență suficientă pentru a grăbi procesul de aderare al țării noastre la Uniunea Europeană”.  În aceste 10 luni, de când sunteți negociatoare-șefă, cum considerați, ați grăbit procesul?  

 

Cristina Gherasimov: Cred că ne mișcăm cu aceeași viteză cu care ne mișcăm din martie 2022, atunci când am depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Avem mare noroc de o deschidere fără precedent din partea statelor membre și a instituțiilor europene, iar această deschidere ne permite să avansăm mai rapid în anumite etape.

 

Moldova Gândește: De ce e fără precedent sau de ce această deschidere? Cum o explicați?

 

Cristina Gherasimov: Din 2007, am văzut o stagnare în procesul de extindere a Uniunii Europene, din cauza mai multor factori. Nu a existat un interes constant al statelor membre pentru a continua extinderea fie spre est, fie spre sud. De exemplu, avem statele din Balcanii de Vest care se află o perioadă destul de îndelungată în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, însă nu au avansat suficient de rapid. În unele situații, din cauza stagnării procesului de negocieri am văzut frustrări în cadrul societăților respective, în altele au dus la căderea unor guverne.

 

Noi suntem într-o perioadă istorică diferită, creată de această tragedie a vecinilor noștri din Ucraina. Din cauza contextului geopolitic, importanța securității pe continentul european a luat o altă dimensiune, iar extinderea Uniunii Europene este privită astăzi ca o investiție geostrategică în securitatea europeană. Această oportunitate ne permite, acolo unde este voință politică, să ne mișcăm mai repede.

 

Moldova Gândește: Ați menționat mai devreme despre domenii în care am înregistrat progrese. Care sunt cele mai mari reușite din acest an, în special, având în vedere decizia din 14 decembrie când Consiliul European a făcut acel anunț privind deschiderea negocierilor? În ce domenii suntem fruntași?

 

Cristina Gherasimov: Cred că avem multe realizări anul acesta: unele politice, altele tehnice. Dintre cele tehnice, aș menționa, desigur, faptul că am reușit să avem prima conferință interguvernamentală, care a dat startul oficial al procesului de negocieri, atunci când am fost la Luxemburg, în luna iunie, și am avut acea ceremonie solemnă alături de oficialii celor 27 de state membre.

 

În același timp, cred că cel mai bun instrument care ne arată unde am avansat mai mult sau mai puțin este Pachetul de extindere, publicat de Comisia Europeană în fiecare toamnă, și care ne oferă o evaluare comparativă a tuturor statelor candidate. Iată că, în acest an, Republica Moldova a înregistrat progrese în 31 din cele 33 de capitole. Sunt domenii, precum energia, transporturile, educația și cultura, statistica, dreptul proprietății intelectuale în care am avansat mai mult. Deci, aici, echipele de funcționari publici au făcut foarte mult pe parcursul ultimelor 12 luni.

 

Avem doar două capitole unde nu am înregistrat un progres suficient pentru a fi considerate că am avansat, dar care nu reprezintă regres. Unul dintre aceste capitole este pescuitul. Totuși, echipa din cadrul Ministerului Agriculturii s-a mobilizat și avem deja o lege privind acvacultura. Astfel, progresul în acest domeniu va fi înregistrat în următorul raport.

 

MG: Dar, totuși, atunci când se elaborează aceste legi, care ar trebui să aducă schimbări, nu există riscul ca ele să fie făcute în grabă?

 

Cristina Gherasimov: Toate reformele pe care le implementăm astăzi, nu le facem pentru că ni se spune sau ni se condiționează, ci pentru noi. Acesta este planul nostru național, dacă vreți, planul nostru de guvernare. Toate reformele se regăsesc și pe agenda de aderare. Tot ceea ce facem este pentru cetățeni. Toate legile adoptate astăzi și toate hotărârile de Guvern necesită timp, care, de fapt, reprezintă luni întregi de muncă intensă în cadrul ministerilor.

(...)

 

MG: Aș dori să ne spuneți la ce etapă suntem acum, în baza celor 10 pași, schițați anterior într-un document, privind parcursul țării în procesul de aderare la UE?

 

Cristina Gherasimov: Suntem la pasul numărul șapte. Am intrat în acel proces tehnic, numit procesul de negocieri și anume în prima etapă – cea de screening. Aceasta înseamnă că mergem la Bruxelles pentru a prezenta experților din Comisia Europeană care este nivelul nostru de pregătire pentru aderare: fie la nivel instituțional, fie al capacităților administrative. De asemenea explicăm intențiile și planurile noastre de viitor, astfel încât, să reușim să ne pregătim în următorii 3-5 ani pentru aderare.    

 

MG: Deci, această etapă – pasul numărul șapte – va necesita cel mai mult timp, probabil?

 

Cristina Gherasimov: Exact. Ultimii pași sunt, să spunem așa, mai mult formali, cum ar fi semnarea Tratatului de aderare – acea recunoaștere solemnă că Republica Moldova este pregătită pentru aderare. Ulterior, urmează procesul de ratificare de către toate statele membre a Acordului de aderare. Iar procesul de negocieri, într-adevăr, este unul de lungă durată, care include foarte multe etape.

 

MG: Dacă avem ca obiectiv aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 – să presupunem că acest termen rămâne valabil – înseamnă că până în 2029 ar trebui să fim aproape de final, la etapa semnării Tratatului de Aderare. Asta ar însemna că avem încă aproximativ patru ani de muncă intensă la pasul șapte. Există vreo posibilitate de simplificare, dacă se muncește mai cu spor?

 

Cristina Gherasimov: Noi nu ne dorim să eliminăm nicio etapă, deoarece fiecare dintre ele este importantă pentru noi, ca țară și societate. Însă, viteza cu care parcurgem aceste etape poate fi una mai rapidă decât mai lentă. Acest lucru depinde de capacitatea noastră administrativă din cadrul instituțiilor statului, de voința politică și de menținerea sprijinului din partea statelor membre.  

 

MG: Câți oameni lucrează la acest proces? Dacă ar fi să sumăm funcționarii din toate ministeriile și agențiile, câți ar fi?

 

Cristina Gherasimov: Este dificil să numesc o cifră exactă, dar vorbim despre câteva sute bune de persoane. Doar în cadrul Biroului pentru integrare europeană avem 31 de angajați, pe care am reușit să îi recrutăm.

 

MG: Și totuși, numărul acesta nu pare suficient. Din câte știu, există o recomandare ca echipa să ajungă la 42 de persoane.

 

Cristina Gherasimov: Aceasta este cifra pe care ne-am propus-o. De fapt, alte state candidate au echipe mult mai mari, de 200, 300 sau 400 de oameni. Noi ne propunem 42, însă acesta este doar, să spunem așa, centrul de coordonare a eforturilor interinstituționale.

 

Noi lucrăm în cadrul a 35 de echipe – grupuri de lucru – care sunt formate din reprezentanți ai mai multor instituții relevante pentru capitolul de politici pe care îl gestionează.

(...)

MG: Am discutat recent cu reprezentanții CALM – Congresul Autorităților Publice Locale – și aceștia spuneau că primarii așteaptă cu nerăbdare fondurile europene. Mulți dintre ei speră că, datorită acestor bani, care vor intra în țară, vor putea rezolva o bună parte din probleme stringente, cum ar fi iluminatul public în satele care încă sunt pe întuneric. Cu siguranță vom avea acces și la alte fonduri ca țară și nu doar la cele prevăzute în planul de creștere economică. Ce alte fonduri de preaderare ar putea fi disponibile?

 

Cristina Gherasimov: Noi deja avem acces la mai multe fonduri care ne susțin în procesul nostru de pregătire pentru aderare: fie că este vorba de ajutor direct la buget, fie de asistență macrofinanciară, de investiții în programe concrete derulate de Comisia Europeană sau de alte instituții financiare internaționale, fie programe precum Fondul Social European, Horizon Europe și alte fonduri la care noi deja facem parte și pe care le putem accesa.

 

MG: Vor mai fi și altele?

 

Cristina Gherasimov: Exact. Pe măsură ce avansăm în procesul de aderare, vom avea acces la fonduri de preaderare, așa cum se întâmplă în cazul tuturor statelor candidate. Acestea vor fi alocate pentru a susține agenda de reforme necesare în parcursul nostru european.

 

MG: Totuși, cine are mai multă nevoie de această integrare: Uniunea Europeană de Republica Moldova sau invers?

 

Cristina Gherasimov: Desigur că noi avem mai multă nevoie să devenim stat membru al Uniunii Europene, care este un spațiu al păcii. De la fondarea Uniunii Europene, nu a existat niciun război între statele membre. Noi ne dorim să facem parte din această familie. În plus, aderarea ne va oferi acces, fără bariere și discriminări, la cea mai mare piață economică din lume de aproape 450 de milioane de consumatori. Vă imaginați ce oportunități economice deschide o asemenea piață pentru antreprenorii noștri, pentru tinerii noștri și pentru tot potențialul pe care noi îl avem astăzi în țară, dar pe care nu-l putem explora la maximum.

 

Fiind parte a pieței unice europene, economia noastră va crește și vom avea un buget mai mare, care ne va permite să oferim servicii de calitate pentru cetățenii noștri, mai multe oportunități pentru tineri, care astăzi, din păcate, încă pleacă pentru că nu au suficiente perspective acasă.

 

Deci, devenind parte a Uniunii Europene, noi, prin dezvoltarea economiei naționale, vom putea oferi cetățenilor acea viață pe care ne-o dorim acasă și nu peste hotare.

 

MG: Dacă e să ne referim la anul 2030, când am putea să aderăm la UE, vreau să vă întreb: ar putea, din anumite circumstanțe, acest termen să se extindă până în 2035 sau chiar 2040? Dacă da, în ce condiții?

 

Cristina Gherasimov: 2030 este un an de referință pe care ni l-am setat noi pe intern pentru a mobiliza toate capacitățile necesare, ca să fim pregătiți de aderare până la această dată. Acest lucru nu înseamnă că vom deveni stat membru în 2030, deoarece este nevoie și de acel vot politic din partea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Însă nu putem vorbi despre un asemenea vot politic până când nu suntem noi pregătiți. De aceea, 2030 este, în primul rând, data de aderare pe care noi, pe intern, ne-am stabilit-o.

 

Această dată depinde de cât de repede ne mobilizăm, cât de rapid reușim să pregătim țara și economia, astfel încât să devenim un stat la fel de competitiv și puternic ca și orice stat membru al Uniunii Europene.

 

MG: Deci, ar putea fi vorba și de anul 2035?

 

Cristina Gherasimov: Anul 2030 are, să spunem așa, o semnificație simbolică, inclusiv din perspectiva actualei Comisii Europene, care își finalizează mandatul în 2029. Aceasta este Comisia cu cea mai mare deschidere pentru o nouă extindere a Uniunii Europene și e de datoria noastră să utilizăm această oportunitate unică pe care ne oferă astăzi contextul istoric.

 

În 2035 nu știm dacă va exista aceeași deschidere din partea statelor membre. Sunt foarte multe variabile necunoscute, având în vedere acest spațiu geopolitic extrem de încărcat de multiple provocări, care afectează nu doar cetățenii Republicii Moldova, ci și pe cei ai Uniunii Europene.

 

Astăzi este cert că, în următorii 4-5 ani, noi avem această fereastră de oportunitate.  Depinde doar de noi dacă putem să o valorificăm sau nu. Totuși, nu cunoaștem ce ne va aduce viitorul după un nou ciclu politic, fie în cadrul Uniunii Europene, fie în cel al statelor membre ale UE.

 

MG: Știm că urmează alegeri parlamentare în curând și mă întreb ce s-ar întâmpla dacă, în urma acestora, în Parlament s-ar forma o alianță sau un partid ar obține suficiente mandate pentru a conduce de unul singur, iar acel partid ar fi, să spunem convențional, "non-UE", adică unul care nu împărtășește valorile Uniunii Europene? Vedem ce se întâmplă în prezent în Georgia. Ne putem aștepta la o stagnare, sau, având deja în Constituție vectorul privind integrarea europeană, nu mai putem da înapoi?

 

Cristina Gherasimov: Și astăzi în Parlamentul Republicii Moldova avem partide care nu susțin parcursul european al țării. Cu toate acestea, am reușit să avansăm foarte mult. Totuși, este important să avem o majoritate parlamentară sau o coaliție de partide care să sprijine continuitatea parcursului nostru european, pe care noi l-am început cu mult timp în urmă.

 

Fără această voință politică, nu putem avansa. Vedem situația în alte state, precum Georgia, unde, deși circa 95% din societate susține parcursul european, faptul că nu există voință politică, țara nu poate să valorifice această fereastră de oportunitate.

 

Noi suntem într-o situație unică. Avem atât sprijinul societății, cât și al partidelor politice din Parlament, pentru parcursul nostru european. Iar această susținere ne-a ajutat să includem în Constituția Republicii Moldova rezultatul referendumului – obiectivul strategic de aderare la Uniunea Europeană.

 

MG: Deocamdată avem această susținere, dar nu știm ce se va întâmpla în primăvară sau în vară după ce vom avea rezultatele scrutinului parlamentar.

 

Cristina Gherasimov: Democrația este un proces pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi. Nu putem spune că am ajuns la o anumită etapă unde nu mai e nevoie să luptăm pentru valorile democratice. Asta o faci și în cadrul Uniunii Europene și în afara acestuia.

 

MG: Dacă e să revenim la acel an simbolic, 2030, vreau să vă întreb și despre situația din regiunea transnistreană. Știu că au fost diverse polemici despre cum ne integrăm având în vedere că avem un conflict înghețat pe malul stâng al Nistrului. Ce mesaje transmit oficialii europeni? Ne integrăm împreună? Cum vedeți dumneavoastră acest proces?   

 

Cristina Gherasimov: Cel mai puternic mesaj politic pe care l-am primit din partea Uniunii Europene este cadrul de negocieri care ne-a fost oferit la prima conferință interguvernamentală, unde Republica Moldova este văzută ca un stat unitar. Nu se face nicio referință separată la regiunea transnistreană. Negocierile cu Uniunea Europeană sunt duse de Republica Moldova în mod unitar. Este în interesul nostru, al tuturor, inclusiv al cetățenilor noștri din stânga Nistrului, să beneficieze de toate oportunitățile pe care ni le va aduce Uniunea Europeană.

 

Cetățenii și antreprenorii noștri din stânga Nistrului deja beneficiază plenar de piața Uniunii Europene. 80% din exporturile lor merg spre piața Uniunii Europene. Este important să muncim împreună ca să aducem întreaga țară în Uniunea Europeană. (...)

 

MG: În anul 2025, care sunt top 3 priorități în procesul de extindere al negocierilor.

 

Cristina Gherasimov: Continuăm să construim o relație de încredere cu statele membre ale Uniunii Europene. Continuăm procesul tehnic și anume deschiderea negocierilor pentru cel puțin un cluster în prima jumătate a anului viitor și continuăm să pregătim societatea și economia noastră să devină una competitivă pe plan internațional. (...) Acum pregătim cu echipele din cadrul Guvernului și ale altor instituții publice trei foi de parcurs. Sunt criteriile de referință pe care trebuie să le pregătim pentru deschiderea negocierilor pentru primul grup de capitole. Lucrăm deja la primele proiecte ale pozițiilor de negocieri și la prezentările de țară în procesul de screening.

 

Interviu din data de 27.12.2024

Video: „Moldova gândește” cu Veronica Gherbovețchii, TV 8