Discursul prim-ministrei Natalia Gavrlița în plenul Parlamentului, în legătură cu prelungirea stării de urgență
06-10-2022 14:33
2,140
- 2140 reads
Stimate domnule președinte,
Stimați membri ai Parlamentului Republicii Moldova,
Doamnelor și domnilor,
Se împlinește aproape un an de când am venit prima dată în fața Dumneavoastră pentru a vă solicita declararea stării de urgență. De atunci, Guvernul pe care îl conduc a fost nevoit să activeze într-un context fără precedent pentru Republica Moldova. Am gestionat riscurile cu privire la asigurarea aprovizionării cu energie și, ulterior, pe cele generate sau amplificate de războiul nedrept împotriva Ucrainei: afluxul de refugiați, creșterile de prețuri la produsele de bază, întreruperea lanțurilor logistice, periclitarea siguranței alimentare, amenințările la adresa securității și ordinii publice.
Acum, sunt nevoită să mă prezint din nou în fața Dumneavoastră cu solicitarea ca Parlamentul să aprobe prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile. Din păcate, astăzi nu putem spune stop stării de urgență și nu ne putem întoarce la viața de dinainte de 24 februarie. Situația excepțională, una cum nici Moldova, nici Europa, nici lumea nu au mai cunoscut de decenii, continuă, cu pierderi majore, începând cu vieți pierdute sau distruse.
De la 1 octombrie cantitatea de gaze naturale primită de țara noastră a fost redusă cu 30 de procente și există riscul sistării integrale a furnizării de gaze, așa cum s-a întâmplat în alte țări chiar dacă aveau contracte valabile, fapt care ar pune în pericol și aprovizionarea cu energie electrică. Gazprom nu-şi onorează obligațiile contractuale reducând volumul livrărilor şi invocând motive inventate. Ucraina a reiterat că nu există probleme cu capacitatea de transport, reducerea volumului neavând nicio altă explicație decât o tentativă de a pune presiune pe Guvern şi pe cetățenii Republicii Moldova.
Totodată, infrastructura critică din Ucraina - inclusiv cea din sfera energetică - se află tot mai mult sub amenințarea unor potențiale atacuri militare, amplificând consecințele deja grave ale războiului început la 24 februarie.
Tentativa ilegală de anexare a unor teritorii ale statului vecin și riscul de utilizare a unor forme de armament mai distructive - însoțite de intensificarea acțiunilor de tip hibrid ce vizează nemijlocit destabilizarea situației socio-economice din Republica Moldova - toate acestea sunt elemente care ne obligă să avem la dispoziție instrumentele necesare pentru a reacționa rapid și eficient întru protejarea securității naționale, a vieții cetățenilor noștri și a oamenilor care s-au refugiat din calea ostilităților.
În ultimele câteva săptămâni, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat câteva dispoziții pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru săptămânile și lunile ce vor urma.
Astfel, ne-am asigurat că pot fi semnate contractele de furnizare a energiei electrice pentru lunile septembrie și octombrie și am creat premisele pentru procurarea și stocarea gazelor naturale, a păcurii, a cărbunelui și a lemnelor. Prin comparație cu situația de anul trecut, suntem cu mult mai bine pregătiți să facem față chiar și celor mai sumbre scenarii.
Anul trecut, în ciuda lipsei de experiență, Energocom a preluat rolul de furnizor de ultimă opțiune și, pentru prima dată în istoria țării, a achiziționat gaze naturale pe piața spot pentru a suplini necesarul de consum.
Între timp, datorită efortului de dezvoltare a capacităților de capital și de resurse umane, Energocom Moldova deține aproximativ 53,5 milioane de m3 de gaz stocate - pentru prima dată în istoria țării avem asemenea rezerve!
Mai mult, Energocom a obținut acum câteva zile licența de la ANRE România și poate cumpăra/vinde gaze naturale pe piața din România - din nou, o premieră pentru sectorul energetic de la noi. Totodată, continuăm eforturile pentru a avea posibilitatea încheierii unui contract pe termen lung cu România în cazul deconectării abuzive de către Gazprom. Rămânem încrezători că România în caz de maximă necesitate ne va fi alături.
Iar începând cu luna mai, Energocom asigură livrări de energie electrică la prețuri mai mici ca în regiune, în ciuda unui context extrem de dificil.
Au fost 12 luni în care zi de zi am fost nevoiți să acționăm ca niște pompieri chemați să stingă incendii, iar uneori chiar mai multe focuri simultan! Dar în permanență viziunea noastră a fost că starea de urgență să reprezinte un instrument pentru a proteja oamenii și economia națională - nu pentru a restrânge drepturi și libertăți fundamentale, chiar dacă potrivit cadrului legal ar fi fost permise și asemenea acțiuni.
În schimb, pot să enumăr, cu titlu de exemplu, o serie de măsuri adoptate prin intermediul dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, care au fost în beneficiul cetățenilor și agenților economici afectați de criza în energie și de consecințele războiului:
În sfera energiei:
- am compensat creșterea facturilor la energie pentru cetățeni și pentru agenți economici, pentru a le proteja veniturile afectate ca urmare a impactului războiului - cu un buget de aproximativ 2 miliarde de lei;
- am asigurat continuitatea livrărilor de gaze naturale și energie electrică și am negociat, lună de lună să limităm creșterea prețurilor la energie electrică;
- am creat rezerve de gaze naturale, păcură și cărbune;
- am facilitat accesul la lemne de foc și am asigurat menținerea prețurilor de anul trecut la ocoalele silvice.
În vederea reducerii consecințelor economice ale războiului:
- am limitat adaosurile comerciale la alimentele de bază, ca să reducem impactul scumpirilor - de exemplu: la paste, ouă, carne de pasăre;
- am facilitat exportul produselor agricole perisabile, venind în întâmpinarea producătorilor noștri;
- am simplificat activitatea comercianților și transportatorilor afectați de întreruperea lanțurilor logistice;
- am facilitat accesul producătorilor autohtoni la piețe și târguri;
- am reabilitat un segment de cale ferată între Republica Moldova și Ucraina;
- am creat premisele construcției primului pod peste Prut de când țara noastră a devenit independentă, la Leova-Bumbata, astfel urmând să contribuim la reducerea timpului de așteptare la frontiera cu Uniunea Europeană;
- am limitat dobânda din cadrul programului Prima Casă, ajutând mai ales familiile tinere la început de drum.
Pentru a gestiona fluxul de refugiați care au căutat adăpost în țara noastră din calea războiului:
- am simplificat condițiile de intrare în Republica Moldova, ajutând astfel sute de mii de persoane refugiate, îndeosebi mame și copii;
- am recompensat munca suplimentară a tuturor celor implicați nemijlocit în gestionarea crizei refugiaților;
- am asigurat accesul la studii, muncă și îngrijire medicală pentru cei rămași pe teritoriul Republicii Moldova.
Subliniez că toate aceste măsuri nu ar fi fost posibile fără instrumentul constituțional al stării de urgență, pe care l-am folosit, după cum au văzut cetățenii acestei țări, cu moderație și bună credință.
Dar noi nu ne-am mulțumit să fim doar niște administratori ai unor crize, ci ne-am propus să punem Republica Moldova pe un făgaș al transformărilor profunde în vederea integrării europene - așa cum le-am promis oamenilor. Muncind mai mult - dublu, triplu - am acționat în paralel în ambele direcții: demararea reformelor cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova și adoptarea deciziilor rapide în condițiile stării de urgență.
Nici criza în energetică și nici războiul nu ne-au împiedicat ca, împreună cu colegii din Parlament:
- să oferim chiar de acum, în octombrie, ajutor unic de 1500 de lei pensionarilor care au o pensie mai mică de 5000 de lei;
- să oferim, în noiembrie, angajaților în sectorul bugetar un ajutor salarial unic de 3,000 de lei, în plus la creșterile salariale operate în ianuarie și septembrie anul acesta;
- să creștem salariul minim, atât în sectorul real, cât și în cel bugetar la 3.500 lei;
- să creștem mai întâi pensia minimă la 1 octombrie anul trecut, iar apoi să indexăm toate pensiile cu circa 14 procente;
- să creștem alocațiile pentru copii cu vârsta până la 2 ani;
- să creștem cu 40 de procente ajutorul pentru perioada rece a anului;
- să reducem prețurile la o serie de servicii publice;
- să creștem fondul de subvenție în agricultură cu 60 de procente și să simplificăm procedurile de acordare a subvențiilor;
- să extindem lista medicamentelor compensate și să reducem și în acest domeniu birocrația;
- să creștem investițiile capitale în infrastructură și să alocăm, numai pentru Programul Satul European, circa 2 miliarde lei;
- să mărim de aproape 3 ori cuantumul granturilor pentru business-ul autohton;
- să demarăm mult așteptata luptă împotriva corupției și reforma justiției, prin:
i. numirea unor profesioniști integri la Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție;
ii. introducerea procesului de verificare a integrității celor ce vor să ocupe funcții în CSM și CSP, respectiv în colegiile acestora;
iii.facilitarea confiscării extinse a averii și a judecării celor care au fugit din țară.
Doamnelor și domnilor,
Anul 2022 reprezintă un moment istoric de cumpănă. Ne aflăm în plin proces de transformare a Europei și a lumii întregi.
Pacea pe continentul nostru este serios amenințată, prima dată după Al Doilea Război Mondial. Criza energetică a adus Europa în situația de a raționaliza consumul. Până acum câteva luni, 70 milioane de oameni erau amenințați de blocarea exportului de cereale din regiune. Inflația este la maxime nemaivăzute în ultima jumătate de secol. Cu fiecare zi care trece, lumea în care trăim este tot mai diferită de cea pe care o știam, iar lucrurile pe care le credeam dispărute, precum războiul, au devenit subiect zilnic de discuție. Cine nu înțelege gravitatea situației, să se gândească la cât de aproape este centrala de la Zaporojie.
Ne așteaptă schimbări majore în privința modului în care va funcționa economia, modul în care vom utiliza energia, vom garanta securitatea și vom interacționa cu statele lumii. Lumea de după războiul din Ucraina va fi diferită de cea pe care o cunoșteam până acum.
Vă dau câteva exemple: intensificarea utilizării surselor de energie regenerabilă - și noi deja am modificat legislația astfel încât să facilităm investițiile în acest sector; sporirea importanței producției locale - și de aceea noi am crescut sprijinul pentru business-ul autohton și pentru producătorii agricoli; accelerarea digitalizării - este un domeniu în care țara noastră a făcut în ultimul an progrese remarcabile, simplificând modul în care cetățenii și companiile interacționează cu instituțiile statului.
După războiul din Ucraina statele vor trebui să își asume fără echivoc dacă vor să facă parte din lumea liberă, dintr-un spațiu al libertății, solidarității și dreptății. Eu cred că datoria morală pe care o avem este să fim de partea bună a istoriei și să lăsăm urmașilor noștri moștenire o țară care face parte din lumea liberă și este pregătită să facă față provocărilor sociale, economice și tehnologice din următoarele decenii.
De aceea, pe lângă solicitarea de a aproba prelungirea stării de urgență fac un apel la toți moldovenii să sprijine demersul de a reclădi din temelie Republica Moldova, să-și aducă contribuția proprie la construcția unui viitor european, mai bun și mai prosper, în unitate, solidaritate, libertate și pace.
Ca mamă vă întreb: ce viitor vrem pentru copiii noștri? Ne dorim să trăiască sub amenințarea spectrului războiului, cu frica că într-o zi vor fi mobilizați să lupte cu arma în mână împotriva semenilor lor, că vor putea fi închiși dacă își vor exprima opinii și convingeri contrare puterii? Sau ne dorim un viitor în care copiii noștri să își poată croi propriul drum, să își poată îndeplini aspirațiile într-o societate în care inovația, cunoașterea, meritul, creativitatea și munca cinstită să fie răsplătite?
Este un moment al responsabilității pentru fiecare parlamentar, în care trebuie: 1) să decidem ce Moldovă ne dorim, 2) să înțelegem cu adevărat în ce regiune și context istoric trăim și 3) să votăm ce este de făcut pentru a avea parte de stabilitate, pace și un trai mai bun pentru moldoveanul de rând.
Vă mulțumesc pentru atenție!







